Stresul psihologic şi riscul de cancer

Stresul psihologic – toți ne confruntăm cu stres în anumite momente, dar stresul prelungit poate afecta considerabil sănătatea fizică și mentală.

CUPRINS:

1. Stresul – normal sau nu?
2. Stresul crește riscul de cancer?
3. Stresul ca efect advers în cancer
4. Cum ne reglăm sănătatea emoțională?

Stresul – normal sau nu?

Stresul psihologic descrie ceea ce simt oamenii atunci când sunt sub presiune mentală, fizică sau emoțională. Deși este normal să apară din când în când un anumit nivel de stres psihologic, persoanele care se confruntă cu un nivel ridicat de stres sau care experimentează în mod repetat pe o perioadă lungă de timp stres, pot dezvolta probleme de sănătate (psihice și / sau fizice).

Stresul poate fi cauzat atât de responsabilități zilnice și de evenimente de rutină, cât și de evenimente mai neobișnuite, cum ar fi o traumă sau o boală personală sau a unui membru al familiei.

Cum răspunde organismul la stres?

Organismul răspunde la presiunea fizică, mentală sau emoțională prin eliberarea hormonilor de stres (cum ar fi epinefrina și norepinefrina). Aceștia cresc tensiunea arterială, ritmul cardiac și cresc nivelurile de zahăr din sânge. Aceste schimbări ajută o persoană să acționeze cu mai multă putere și viteză pentru a scăpa de o amenințare percepută.

Persoanele care suferă de stres intens și pe termen lung (adică stres cronic) pot prezenta probleme digestive, probleme de fertilitate, probleme urinare și pot avea un sistem imunitar slăbit. Persoanele care suferă de stres cronic sunt, de asemenea, mai predispuse la infecții virale, cum ar fi gripa sau răceala și au dureri de cap, probleme de somn, depresie și anxietate.

Stresul crește riscul de cancer?

Unii oameni au sugerat o legătură între stresul psihologic (care este ceea ce oamenii experimentează atunci când sunt sub presiune mentală, fizică sau emoțională) și un risc crescut de cancer. Cu toate acestea, nu există dovezi clare în acest sens. Deși majoritatea studiilor nu au confirmat că stresul crește într-adevăr riscul de cancer, persoanele care se confruntă cu niveluri crescute de stres pot adopta comportamente nesănătoase, care cresc riscul de apariție a multor forme de cancer.

Deși stresul poate provoca o serie de probleme de sănătate fizică, dovezile că acesta poate cauza cancer nu sunt clare. Unele studii au indicat o legătură între diferiți factori psihologici și un risc crescut de apariție a cancerului, dar altele nu.

Relație directă sau indirectă?

Persoanele cu tulburari de dispozitie cum ar fi depresia clinică au o predispoziție mai mare la a dezvolta anumite tipuri de cancer legate de stilul de viață (cancer oral, de gât sau pulmonar). Persoanele cu tulburări psihice au rate ridicate de fumat și abuzul de alcool – ambele crescând riscul pentru unele forme de cancer.

Legăturile vizibile dintre stresul psihologic și cancer ar putea apărea în mai multe moduri. De exemplu, persoanele care suferă de stres pot dezvolta anumite comportamente nocive, cum ar fi fumatul, consumul alimentar exagerat sau consumul de alcool.  Astfel, acestea duc la creșterea riscului unei persoane de a dezvolta cancer. O persoană care are un membru al familiei cu cancer poate avea un risc mai mare de cancer din cauza unui factor de risc comun, moștenit, nu din cauza stresului indus de diagnosticul membrului familiei.

Pe de altă parte, multe studii nu au reușit să găsească dovezi că persoanele care tind să fie anxioase sau stresate sunt mai susceptibile de a dezvolta cancer decât persoanele care sunt mai relaxate.

Emoțiile ne dictează sănătatea?

Unele cercetări, de pe altă parte, au arătat că stresul emoțional zilnic poate fi un declanșlator pentru creșterea tumorilor. Orice fel de traumă, emoțională sau fizică, poate acționa ca o punte pentru mutațiile canceroase.

Ideea că emoțiile ne afectează sănătatea și dezvoltarea bolii nu este nouă. Chiar Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor afirma că 85% dintre toate bolile par să aibă un element emoțional, dar procentul real este probabil să fie chiar mai mare.

Unele studii sugerează să starea noastră actuală de sănătate este rezultatul reacțiilor noastre mentale și emoționale la evenimente care au loc în timpul vieții.

Norepinefrina și stresul

Cercetările pe animale sugerează că raspunsul neuroendocrin al corpului (eliberarea hormonilor în sange ca răspuns la stimularea sistemului nervos) poate modifica direct procesele importante din celulele care ajută la protejarea împotriva formării tumorale, cum ar fi repararea ADN-ului si reglarea creșterii celulare. Alte cercetări siugerează că norepinefrina, un hormon produs în perioadele de stres, poate crește rata de creștere a cancerului. Norepinefrina poate stimula celulele tumorale pentru a produce doi compuși (MMP-2 si MMP-9) care descompun țesutul din jurul celulelor tumorale și permit ca celulele să se miște mai ușor.

Norepinefrina poate, de asemenea, stimula celulele tumorale să elibereze un produs chimic (factor de creștere endotelial vascular sau VEGF). Acesta poate ajuta la creșterea vaselor de sânge care alimentează celulele canceroase. Acest lucru poate spori creșterea și răspândirea cancerului.

Efectele pe termen lung ale traumei emoționale

Potrivit Asociației Americane de Psihologie, trauma este „răspunsul emoțional pe care cineva îl are la un eveniment extrem de negativ”. Răspunsurile în timp ale unor astfel de evenimente (adesea numite șocuri), cum ar fi ritmul cardiac rapid, amețeli, confuzie, dezorientarea și afectarea atenției, reprezintă o parte normală a răspunsului „lupta sau fugi” a sistemului nostru. Problemele apar, totuși, atunci când efectul unor astfel de evenimente este atât de grav încât ne afectează timp îndelungat.

Semne de traumă emoțională sunt:

• evitarea oamenilor, a locurilor și a situațiilor care amintesc de traumă;
• reapariția spontană a amintirile dureroase ale evenimentului;
• coșmaruri și flashback-uri despre eveniment;
• dificultăți atunci când persoana se confruntă cu oameni, locuri și situații care amintesc de eveniment;
• incapacitatea de reamintire a anumitor aspectele importante ale evenimentului care nu sunt legate de leziuni ale capului sau de consum de substanțe;
• generalizări negative și învinuirea proprie sau a altor persoane („Oamenii sunt răi”, „Nu sunt bine” etc.);
• rușine, groază, furie, vinovăție, frică;
• reducerea activităților sociale;
• însingurare și izolare;
• incapacitatea de a simți emoții pozitive;
• comportament auto-distructiv;
• hipervigilanță sau paranoia;
• probleme de concentrare;
• probleme de somn;
• anxietate;
• iritabilitate.

Stresul ca efect advers în cancer

De asemenea, unele probleme de sănătate mintală sunt cauzate de cancer. De exemplu, tulburările de dispoziție precum depresia clinică au fost recunoscute ca un simptom precoce al tumorilor cerebrale. Presiunea crescută în creier cauzată de o tumoră poate provoca o varietate de simptome, cum ar fi convulsiile sau tulburările mintale, inclusiv depresia.

Alte astfel de simptome sunt date de aflarea veștii că persoana are cancer sau ca efect advers la tratamentele anticancer.

Citește despre cancer și sănătatea mentală.

Cancerul și stilul de viață

Deși nu există încă dovezi puternice că stresul afectează în mod direct rezultatele cancerului, unele date sugerează că pacienții pot dezvolta un sentiment de neputință sau lipsă de speranță atunci când stresul devine copleșitor. Acest răspuns pare a fi asociat cu rate mai mari de deces, deși mecanismul pentru acest rezultat este neclar. Poate că persoanele care se simt neajutorate sau fără speranță nu caută un tratament atunci când se îmbolnăvesc, renunță prematur sau nu reușesc să față față terapiei, se angajează în comportamente riscante cum ar fi consumul de alcool sau nu mențin un stil de viață sănătos, ceea ce crește riscul de moarte prematură.

Persoanele care suferă de cancer pot descoperi efectele fizice, emoționale și sociale ale bolii ca fiind stresante. Cei care încearcă să-și gestioneze stresul prin comportamente riscante, cum ar fi fumatul sau consumul de alcool sau care devin mai sedentari, pot avea o calitate mai slabă a vieții după tratamentul cancerului. În schimb, oamenii care au capacitatea de a utiliza strategii eficiente de coping pentru a face față stresului, cum ar fi tehnicile de relaxare și de gestionare a stresului, s-au dovedit a avea niveluri mai scăzute de depresie, anxietate și simptome legate de cancer și tratamentul acestuia. Cu toate acestea, nu există dovezi că gestionarea reușită a stresului psihologic îmbunătățește supraviețuirea.

Cum ne reglăm sănătatea emoțională?

Pentru a ne regla emoțiile și pentru a reduce stresul e indicat să solicităm ajutor de specialitate la timp, să învățăm tehnici de gestionare a stresului și să ne rezolvăm traumele emoționale din trecut.

Alte sfaturi utile sunt adoptarea unui stil alimentar sănătos, activ, și tehnici precum yoga, ținerea unui jurnal, tehnici de respirație și alte instrumente pentru a ne ușura mintea.

Stresul poate afecta capacitatea celulelor din sistemul imunitar de a lupta împotriva invadatorilor, inclusiv a infecției. Sistemul nostru imunitar are căi complexe pentru neutralizarea și distrugere a celulelor dăunătoare, potențial canceroase, care pot fi, de asemenea, afectate.

Gândirea pozitivă și cancerul

Convingerea că gândirea pozitivă și emoțiile împiedică dezvoltarea cancerului sau chiar îl pot vindeca, este în concordanță cu nevoia noastră de control. Preferăm să trăim cu convingerea că avem controlul asupra ceva, mai degrabă decât că nu deținem controll. Din păcate, de fapt, suntem neputincioși să influențăm majoritatea covârșitoare a factorilor care provoacă cancer și există și alții care pur și simplu rămân necunoscuți.

Cu toate acestea, o stare psihologică și emoțională pozitivă are beneficii de necontenit. Învață să te relaxezi, stabilește doar obiective relaiste, acceptă-te și iubește-te, socializează și comunică-ți dorințele, nevoile, supărările și aspectele pozitive. Fii conștient de propriile emoții, fiind deschis și acceptă-te. Optimismul poate avea beneficii majore asupra sănătății mentale și fizice. Optimismul ne ajută să facem față situațiilor de zi cu zi, să găsim cele mai bune soluții și să ne îmbunătățim permanent sănătatea.

Meditația, de exemplu, ajută mintea să devină calmă și relaxată, conferă claritate, pace și îmbunătățește starea de bine și sănătatea. Meditația poate reduce anxietatea și stresul, ajutând în probleme cum ar fi dureri, probleme de somn, oboseală, stare de rău etc. Vezi aici alte tehnici de relaxare in cancer.

Referinte:
(1) Anxiety and depression linked to increased cancer death risk, link: https://www.nhs.uk/news/cancer/anxiety-and-depression-linked-to-increased-cancer-death-risk/
(2) Mental health linked to cancer risk, link: https://www.webmd.com/mental-health/news/20041006/mental-health-linked-to-cancer-risk#1
(3) The role of psychological factors in cancer incidence and prognosis, link: https://www.cancernetwork.com/oncology-journal/role-psychological-factors-cancer-incidence-and-prognosis
(4) Psychological stress and cancer, link: https://www.cancer.gov/about-cancer/coping/feelings/stress-fact-sheet
(5) Stress, link: https://www.cancerresearchuk.org/about-cancer/causes-of-cancer/cancer-controversies/stress