Sportul si cancerul – rolul important al activitatii fizice pentru prevenirea cancerului

Sportul si cancerul – ce beneficii are activitatea fizica in reducerea riscului de cancer, ce implicatii are sedentarismul si care sunt recomandarile generale de activitate fizica pentru un stil de viata sanatos.

CUPRINS:

1. Ce se cunoaste despre legatura dintre activitatea fizica si cancer?
2. Cum este activitatea fizica legata de un risc scazut de cancer?
3. Sedentarismul si riscul crescut de cancer
4. Recomandare pentru un stil de viata sanatos – de cat sport avem nevoie?
5. Sunt exercitiile fizice recomandate pentru pacientii cu cancer?

Ce se cunoaste despre legatura dintre activitatea fizica si cancer?

Sedentarismul – activitate fizica foarte redusa sau deloc – este asociat cu un risc mai mare pentru anumite tipuri de cancer. Se estimeaza ca sedentarismul este responsabil pentru 14% dintre cazurile de cancer de colon si 11% dintre cazurile de cancer mamar post-menopauza. Activitatea fizica este o parte esentiala a unui stil de viata sanatos. Poate scadea riscul de a dezvolta cancer, dar are si multiple alte beneficii, ca imbunatatirea starii generale de bine, imbunatatirea sanatatii cardiovasculare, mentinerea densitatii minerale osoase si reducerea stresului. Poate reduce si greutatea corporala in exces, un alt factor care influenteaza riscul dezvoltarii cancerului.

Asta nu inseamna ca trebuie sa devenim sportivi de performanta – doar 30 de minute de exercitii de intensitate moderata in fiecare zi sunt utile pentru sanatate si pot reduce riscul de a dezvolta cancer.

Organizatia Mondiala a Sanatatii atrage atentia asupra necesitatii de a lua masuri asupra principalilor factori de risc implicati in dezvoltarea bolilor cronice (boli cardiovasculare, obezitate, diabet si unele tipuri de cancer), fiind principala cauza de deces si dizabilitate in lume. In prezent, peste 60% din populatia lumii are un stil de viata sedentar, atat in tarile dezvoltate, cat si in cele subdezvoltate.

Tipuri de activitate fizica

Sportul sau activitatea fizica este orice miscare ce foloseste muschii scheletici. Poate fi clasificata in patru subgrupe majore:

• activitate ocupationala (activitate desfasurata la locul de munca);
• activitate in gospodarie (activitate desfasurata acasa);
• transport (activitate facuta pentru miscare in diferite scopuri – la serviciu, de exemplu);
• activitate de recreere sau timp liber (activitate desfasurata pentru placere si recreere.

Sportul poate fi, de asemenea, de intensitati diferite, inclusiv intensitate usoara, moderata si intensa. Exemple de activitati de intensitati usoare, moderate si intense includ treburile casnice, mersul rapid si respectiv alergarea.

Pentru a evalua activitatea fizica, exista patru parametri care pot fi estimati: frecventa, intensitatea, timpul si tipul. Frecventa este numarul de zile pe saptamana dedicate activitatii fizice. Intensitatea inseamna cat de intensa sau cat de solicitanta este fizic activitate fizica. Timpul este durata unei singure activitati fizice, masurata in minute sau ore. Tipul este modalitatea activitatii fizice si include frecvent activitati aerobe, de rezistenta si flexibilitate.

Cancere legate de lipsa activitatii fizice

Dovezile care leaga activitatea fizica mai mare si riscul de cancer mai mic provin in principal din studii observationale, in care indivizii raporteaza activitatea lor fizica si sunt monitorizati timp de mai multi ani pentru a vedea riscul de cancer si eventuala aparitie a cancerului. Desi studiile observationale nu pot dovedi o relatie de cauzalitate, atunci cand studiile pe diferite populatii au rezultate similare si cand exista un posibil mecanism pentru o relatie de cauzalitate, acest lucru ofera dovezi privind o relatie cauza-efect.

Cancerele care au fost adesea asociate cu sedentarismul si lipsa activitatii fizice includ:

• cancer de vezica urinara – pare a fi un risc cu 15% mai mare pentru cei sedentari;
• cancer mamar – risc cu 12-20% mai mare, conform unor meta-analize;
• cancer de colon – risc cu pana la 20% mai mare pentru cei sedentari;
• cancer gastric – risc cu 20% mai mare;
• cancer endometrial – riscul cu 20% mai mare (este implicata obezitatea);
• cancer esofagian – risc cu 20% mai mare;
• cancer renal – risc cu 12% mai mare.

Pentru mai multe alte tipuri de cancer, exista dovezi mai limitate ale unei legaturi. Acestea includ anumite tipuri de cancere ale sangelui, precum si cancer pulmonar, cancerul de pancreas, cancer de prostata, cancer ovarian, cancer tiroidian, cancer hepatic si cancer rectal.

Cum este activitatea fizica legata de un risc scazut de cancer?

Sportul are multe efecte biologice asupra organismului, unele dintre ele fiind legate de anumite tipuri de cancer. De exemplu, mosibilele mecanisme implicate ar putea include:

• scaderea nivelului de hormoni sexuali, cum ar fi estrogenul si factorii de crestere care au fost asociati cu dezvoltarea si evolutia cancerului;
• prevenirea nivelului ridicat de insulina din sange, care a fost legata de dezvoltarea si evolutia cancerului;
• reducerea inflamatiei;
• imbunatatirea functiei sistemului imunitar;
• alterarea metabolismului acizilor biliari, limitarea expunerii tractului gastrointestinal la acesti cancerigeni posibili;
• reducerea timpului necesar pentru ca alimentele sa circule prin sistemul digestiv – reduce expunerea tractului gastrointestinal la posibile elemente cancerigene;
• prevenirea obezitatii, care este un factor de risc pentru multe tipuri de cancer.

Sportul si diferite tipuri de cancer

Intelegerea mecanismelor biologice care stau la baza legaturii dintre activitatea fizica si cancer ofera informatii necesare care permit recomandari adecvate de activitate fizica pentru reducerea riscului de cancer.

Sportul si cancer colorectal

Sportul reduce grasimea corporala si, prin urmare, are un efect benefic asupra riscului de cancer colorectal, posibil printr-o reducere a rezistentei la insulina si a inflamatiei. Ambele sunt legate de dezvoltarea cancerului colorectal. Cu toate acestea, nu este clar daca activitatea fizica care nu este insotita de pierderea in greutate sau de mentinerea unei greutati sanatoase are un impact semnificativ. Alte mecanisme includ stimularea digestiei si reducerea timpului de tranzit prin intestin.

Sportul si cancerul mamar

In caz de postmenopauza, pentru cancerul de san la femei, activitatea fizica se considera ca modifica productia endogena de hormoni sexuali prin modificarea ciclului menstrual prin controlul greutatii corporale. Alte mecanisme includ reducerea inflamatiei, cresterea sistemelor enzimelor antioxidante endogene, cresterea sensibilitatii la insulina, scaderea obezitatii si adipozitatii centrale si reducerea stresului oxidativ. Exercitiile fizice pot afecta, de asemenea, riscul de cancer de san prin efectele sale asupra factorilor de crestere asemanatori insulinei (IGF), deoarece nivelurile ridicate de IGF-1 sunt asociate cu un risc crescut pentru mai multe tipuri de cancer, inclusiv cancer de san.

Se pare ca expunerea mai mare la estrogeni creste riscul de cancer la san atat la femeile aflate in premenopauza, cat si la cele aflate in postmenopauza.

Sportul si cancer endometrial

Activitatea fizica reduce grasimea corporala si, prin urmare, are un efect benefic asupra riscului de cancer endometrial. Mecanismul se crede ca include o reducere a nivelului de estrogeni circulati, rezistenta la insulina si inflamatie. Sportul scade nivelul de estradiol, imbunatateste sensibilitatea la insulina si reduce inflamatiile cronice – toate fiind implicate in dezvoltarea cancerului endometrial.

Sedentarismul si riscul crescut de cancer

Exista mai putine studii asupra comportamentului sedentar si a riscului de cancer decat a activitatii fizice si a riscului de cancer. Cu toate acestea, comportamentul sedentar pentru perioade indelungate de timp (altele decat somnul) este un factor de risc pentru dezvoltarea multor afectiuni cronice si deces prematur, precum si unele forme de cancer.

Conform OMS, sedentarismul este al patrulea factor de risc principal pentru toate decesele globale.

In primul rand, sedentarismul este asociat cu risc mai mare de crestere in greutate, exces de greutate corporala si obezitate – factori de risc pentru cancer. Exemple obisnuite de comportament sedentar includ statul la televizor, statul prelungit la birou sau la calculator, folosirea masinii pentru calatorii scurte, statul prelungit in pat etc.

Pentru miscare, sunt puse in functiune diferite sisteme si organe – sistemul cardiovascular, sistemul nervos, sistemul respirator, sistemul metabolic si multe altele. Sistemul cardiovascular incepe sa pompeze si sa transporte mai mult sange, sistemul respirator preia o cantitate mai mare de oxigen, care este apoi transportat in sange catre muschi. Sistemul metabolic ofera muschilor nostri nutrientii necesari etc. Fiecare organ si sistem e stimulat, apar schimbari benefice si functia intregului organism este imbunatatita. Atrofia apare in orice organ sau sistem ce nu e folosit si stimulat, iar sportul este cel mai bun exemplu in acest sens.

Recomandare pentru un stil de viata sanatos – de cat sport avem nevoie?

Fiecare dintre noi trebuie sa ne gandim la cresterea nivelului de activitate fizica, ce trebuie sa se potriveasca stilului nostru de viata. In general, se recomanda cel putin 30 minute de activitate fizica pe zi. In ceea ce priveste prevenirea cancerului, recomandarile generale privind activitatea fizica recomandata sunt de cel putin 150 de minute de exercitiu moderat sau 75 de minute de exercitiu intens pe saptamana, conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii. Cu toate acestea, nu este o formula standard sau un nivel clar masurat pentru prevenirea cancerului. E vorba de stabilirea si formarea unui obicei. Pentru copiii intre 5 si 17 ani, cel putin 60 de minute de activitate fizica de intensitate moderata pana la intensa pot proteja sanatatea si pot reduce riscul acestor boli.

Activitate de intensitate moderata este orice tip de miscare care determina o crestere usoara, dar sensibila a respiratiei si a ritmului cardiac (cum ar fi mersul rapid, inotul cu ritm mediu sau ciclismul). Activitatea intensa poate fi definita ca exercitiu la 70- 85% din ritmul cardiac maxim si include activitati precum fotbal, baschet, aerobic, antrenament de circuit, jogging, ciclism rapid.

Cum poti fi mai activ in fiecare zi?

Facand din activitate fizica moderata pana la intensa o parte din stilul tau de viata scade riscul de cancer si cel al altor boli cronice, cum ar fi bolile de inima si diabetul. Activitatea fizica moderata pana la intensa este exercitiul fizic care te face sa transpiri si face inima sa bata mai repede. Include mersul pe jos, inotul, ciclismul sau alergarea.

Poate suna ca un cliseu, dar alegeri simple pot face diferenta – sa urci pe scari in loc de lift sau scari rulante, sa mergi zilnic pe jos, sa incluzi activitati ca joaca afara cu cei mici etc. E bine sa iti stabilesti o rutina de miscare zilnica si sa cresti treptat intensitatea, timpul si frecventa. Poti sa cobori din autobuz mai repede si sa mergi pe jos 1-2 statii. E ideal sa gasesti un tip de activitate fizica pe placul tau, fie ca e zumba, gimnastica, alergare, inot. Incearca sa inlocuiesti de fiecare data cand poti masina cu bicicleta, alege sa faci pauze de miscare in timpul zilei si gaseste-ti un partener de miscare – un prieten sau partenerul de viata. Monitorizeaza progresul pentru a vedea cum se modifica stilul tau de viata.

Sunt exercitiile fizice recomandate pentru pacientii cu cancer?

Pacientii cu cancer trebuie sa acorde atentie deosebila stilului de viata – alimentatie in cancer, somn de calitate, sanatate mentala, dar si sport. Sportul este important pentru orice persoana, inclusiv pentru cei cu cancer. Asta nu inseamna sa alergi la un maraton, ci sa adaugi o forma de exercitiu fizic in fiecare zi. Activitatea fizica aeroba moderata, cum ar fi bibicleta stationara sau o plimbare zilnica si antrenament usor cu greutati mici poate imbunatati starea fizica si recuperarea.

Beneficiile miscarii pentru pacientii cu cancer

In timpul si dupa tratamentul pentru cancer, activitatea fizica va poate ajuta sa reduceti efectele secundare ale tratamentului, cum ar fi oboseala, sa mentineti forta musculara si sa preveniti rigiditatea articulatiilor. De asemenea, promoveaza increderea in sine si sentimentul de control asupra sanatatii, ajuta la gestionarea anxietatii si depresiei, va ajuta sa va mentineti independenta si sa ajungeti si sa ramaneti la o greutate sanatoasa. In plus, poate imbunatati somnul, oferind mai multa energie pentru activitatile zilnice.

Exerciziile fizice pot reduce oboseala asociata cancerului, pot creste rezistenta musculara, flexibilitatea articulatiilor si starea generala de bine. De asemenea, sportul imbunatateste functia cardiovasculara si protejeaza oasele. Imbunatateste si starea de spirit, reducand sentimentele de depresie care pot insoti un diagnostic de cancer. Nu in ultimul rand, miscarea ajuta la controlul greutatii.

Tipuri de exercitii recomandate

Se recomanda exercitii fizice la recomandarea medicului sau sub indrumarea unui kinototerapeut care lucreaza cu pacienti cu cancer si poate stabili un program individualizat de exercitii. De exemplu, exercitiile pot fi prescrise pentru imbunatatirea gamei de miscare si prevenirea limfedemului. In general se recomanda sa includa un antrenament aerob (ca mersul pe jos, alergare usoara, inot, bicicleta etc.), antrenament de forta pentru tonifierea si formarea muschilor (ridicarea de greutati usoara sau folosirea de benzi de rezistenta) si exercitii de echilibru si flexibilitate.

• Este important sa discutati cu medicul sau cu kinetoterapeutul despre tipul de exercitiu recomandat, pentru siguranta!
• Incepeti cu antrenamente usoare, pentru un timp scurt.
• Este important sa va hidratati corect.
• Luati in considerare yoga si tai-chi – desi nu sunt aerobe, integreaza miscarea si meditatia si imbunatatesc starea de bine.
• Cautati programe concepute pentru pacientii cu cancer. Unele centre de sanatate si spitale ofera cursuri de exercitii care abordeaza nevoile persoanelor cu cancer.
• Acordati atentie semnalelor corpului. Nu faceti exercitii fizice daca nu va simtiti bine sau daca aveti febra.

Cheia este sa va asigurati ca exercitiul fizic nu prezinta niciun risc, cu alte cuvinte, sa asteptati pana cand medicul va recomanda sa faceti miscare – in functie de starea de sanatate, de tratamentele administrate, de tipul bolii si stadiu, efecte adverse etc.

Referinte:
(1) https://www.wcrf.org/dietandcancer/exposures/physical-activity
(2) https://www.who.int/mediacentre/news/notes/2011/world_cancer_day_20110204/en/
(3) https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3490043/
(4) https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4122430/
(5) https://www.cancer.org/latest-news/exercise-linked-with-lower-risk-of-13-types-of-cancer.html
(6) https://www.health.harvard.edu/exercise-and-fitness/does-regular-exercise-reduce-cancer-risk
(7) https://www.cancer.gov/about-cancer/causes-prevention/risk/obesity/physical-activity-fact-sheet