Vitamina K – doze recomandate și rol în organism

vitamina K

Vitamina K este implicată în special în coagularea sângelui, dar poate avea numeroase alte beneficii în organism. Iată care sunt acestea și care sunt dozele indicate.

CUPRINS:
1. Ce este vitamina K?
2. Doza recomandată
3. Surse alimentare 
4. Rolul vitaminei K în organism
5. Formele vitaminei K
6. Vitamina K și interacțiunile medicamentoase
7. Semne de deficit de vitamina K
8. Vitamina K și cancerul

Ce este vitamina K?

Vitamina K este cunoscută sub numele de „vitamina de coagulare a sângelui” sau vitamină coagulantă, pentru rolul său important în vindecarea rănilor. „K” este derivat din cuvântul german pentru coagulare. Vitamina K joacă, de asemenea, un rol important în sănătatea osoasă.

Vitamina K susține multe funcții importante în corp. Ajută corpul să vindece rănile, susține vasele de sânge sănătoase și menține oasele sănătoase. Poate ajuta, de asemenea, în prevenirea fracturilor, în special la femei după menopauză.

Doza zilnică recomandată

Vitamina K este măsurată în micrograme (mcg).

  • Sugari (0-6 luni) – 2 mcg
  • Sugari (de la 6 luni la 1 an) – 2,5 mcg
  • Copii (1-3 ani) – 30 mcg
  • Copii (4-8 ani) – 55 mcg
  • Copii (9-13 ani) – 60 mcg
  • Copii (14-18 ani) – 75 mcg
  • Bărbați (cu vârsta de 19 ani și peste) – 120 mcg
  • Femei (cu vârsta de 19 ani și peste) – 90 mcg
  • Femeile gravide și care alăptează (14-18 ani) – 75 mcg
  • Femei gravide și care alăptează (cu vârsta de 19 ani și peste) – 90 mcg

Surse alimentare

În general, aportul necesar de vitamina K este asigurat din alimente. Legumele cu frunze verzi, cum ar fi spanacul și varza kale, sunt cele mai bune surse de vitamina K. Uleiurile vegetale precum uleiul de canola și de soia sunt de asemenea surse bune de vitamina K.

Vitamina K este o vitamină solubilă în grăsimi. Asta înseamnă că organismul o poate absorbi mai bine atunci când este consumată împreună cu o sursă de grăsime. Prepararea alimentelor bogate în această vitamină cu o cantitate mică de grăsimi sau ulei este cea mai bună metodă de crește absorbția acestui nutrient.

Surse importante ale vitaminei K  sunt:

  • varză kale;
  • spanac;
  • pătrunjel;
  • varză de Bruxelles;
  • broccoli;
  • salată verde;
  • ceapă verde;
  • sparanghel.

Bacteriile din tractul gastro-intestinal transformă această vitamină. În mod natural, sursele  includ legume cu frunze verzi – salate, kale, patrunjel, salată romană, spanac, broccoli, varza de Bruxelles, conopida si varza. Alte surse care sunt mai puțin bogate în această vitamină includ: carne, pește, ficat, ouă și cereale.

Rolul vitaminei K în organism

Vitamina K este un nutrient necesar organismului în cantități mici, continuu. Este esențială pentru formarea mai multor substanțe numite factori de coagulare, precum și proteina C și proteina S care lucrează împreună pentru coagularea sângele atunci când apar leziuni ale vaselor de sânge. Insuficiența vitaminei K poate duce la sângerări excesive și vânătăi. De asemenea, se consideră că vitamina aceasta joacă un rol important în prevenirea pierderii osoase. Nivelurile scăzute ale vitaminei K din sânge au fost asociate cu densitate osoasă scăzută și există unele dovezi că nivelurile adecvate de vitaminaK pot îmbunătăți sănătatea oaselor, reducând în același timp riscul de fracturi.

Vitamina K și coagularea sângelui

Vitamina K ajută la realizarea a 4 dintre cele 13 proteine necesare pentru coagularea sângelui, care oprește sângerarea excesivă a rănilor, astfel încât acestea să se poată vindeca. Persoanele cărora li se prescriu anticoagulante (numite și agenți de diluare a sângelui) pentru a preveni formarea cheagurilor de sânge în inimă, plămâni sau picioare sunt adesea informați despre această vitamină.

Vitamina K și sănătatea osoasă

Vitamina K este implicată în producerea de proteine în oase, inclusiv osteocalcina, care este necesară pentru a preveni slăbirea oaselor. Unele studii au arătat că aporturile mai mari de vitamina K sunt asociate cu o incidență mai mică a fracturilor de șold și a densității osoase scăzute. În plus, nivelurile scăzute de vitamina K în sânge au fost legate de densitatea osoasă scăzută. Se pare că există o corelație între consumul scăzut de vitamina K și osteoporoză. Mai multe studii au sugerat că vitamina K susține menținerea oaselor puternice, îmbunătățește densitatea osoasă și reduce riscul de fracturi. Cu toate acestea, studiile nu au confirmat acest lucru.

Vitamina K și sănătatea inimii

Unele studii susțin rolul vitaminei K pentru sănătatea inimii. Vitamina K este implicată în producerea de matrice proteică Gla (MGP), care ajută la prevenirea calcificării sau întăririi arterelor inimii, ce contribuie la boala cardiacă. Sunt necesare studii suplimentare înainte ca o anumită cantitate de vitamină K dincolo de recomandarea standard să fie propusă pentru această condiție. Vitamina K poate ajuta la menținerea tensiunii arteriale în limite normale prin prevenirea mineralizării, când mineralele se acumulează în artere. Mineralizarea apare natural odată cu vârsta și este un factor major de risc pentru bolile de inimă. A fost demonstrat, de asemenea, că aportul adecvat de vitamina K reduce riscul de accident vascular cerebral.

Forme de vitamina K

Există trei tipuri diferite de vitamina K:

  • Vitamina K1 (filochinonă sau fitomenadionă) este forma naturală de vitamina K ce provine din alimente, în special legumele cu frunze verzi, dar și produsele lactate și uleiurile vegetale. Vitamina K1 este considerată ca forma vegetală a vitaminei K, dar este de asemenea produsă comercial pentru a trata unele afecțiuni asociate cu sângerarea excesivă.
  • Vitamina K2 (menachinona) este produsă de bacterii, flora normală din intestine. Bacteriile din intestine pot transforma, de asemenea, vitamina K1 în K2. Vitamina K2 suplimentează K1 din dietă pentru a satisface cerințele organismului.
  • Menadiona este un compus chimic ne-natural, produs în laborator, folosit în unele țări ca supliment nutrițional datorită activității vitaminei K. Se numește uneori vitamina K3.

Vitamina K1 vs Vitamina K2

Vitaminele K1 și K2 au structuri chimice diferite. K1 este forma primară a vitaminei și este prezentă în principal în legumele cu frunze verzi. Cu toate acestea, organismul are dificultăți în absorbția vitaminei K1 din plante. Cercetările sugerează că organismul absoarbe de 10 ori mai multă vitamină K2 decât vitamina K1.

Vitamina K este solubilă în grăsimi, astfel încât consumul de grăsimi alimentare, cum ar fi untul sau uleiurile vegetale, poate spori absorbția de vitamina K1 din plante. Bacteriile din intestin pot sintetiza vitamina K1 in vitamina K2. De asemenea, alimentele fermentate, carnea și produsele lactate conțin cantități modeste de vitamina K2.

Related Post

Organismul stochează vitaminele K1 și K2 în mod diferit. K1 se acumulează în ficat, inimă și pancreas. K2 apare în concentrații ridicate în creier și rinichi.

Am nevoie de un supliment de vitamina K?

În general, nu. Majoritatea oamenilor obțin suficientă vitamină K prin alimente. Persoanele cu nivel scăzut de vitamină K, din cauza unei diete scăzute de legume cu frunze verzi, pot beneficia de suplimente. Deoarece cantitatea de vitamina K din suplimente este mult mai mare decât cea din alimente, discutați cu medicul înainte de a începe să luați un supliment. Prea multă vitamina K poate fi dăunătoare.

Vitamina K și interacțiunile medicamentoase

Warfarina (cunoscută și sub numele de Coumadin) este un medicament utilizat pentru a preveni formarea cheagurilor de sânge. Funcționează ca un diluant sangvin. Vitamina K poate opri activitatea warfarinei. Sursele alimentare de vitamina K nu trebuie evitate dacă luați acest medicament. Pentru ca medicamentul să funcționeze bine, consumul de vitamină trebuie să rămână cât mai constant posibil.

Semne de deficit de vitamina K

Deficitul de vitamina K la adulți este rar, dar poate să apară la persoanele care iau medicamente care blochează metabolismul vitaminei K, cum ar fi antibioticele sau la cei cu afecțiuni care cauzează malabsorbție a nutrienților. Un deficit este posibil și la nou-născuți, deoarece vitamina K nu traversează placenta, iar laptele matern conține o cantitate mică. Iată care sunt semnele cele mai frecvente ale unei deficiențe:

  • timp mai lung de coagularea sângelui sau un timp de protrombină prelungit (măsurat medical);
  • sângerare;
  • hemoragie;
  • osteopenie sau osteoporoză etc.

Deficitul de vitamina K este considerat relevant numai din punct de vedere clinic atunci când timpul de protrombină crește semnificativ din cauza scăderii activității protrombinei din sânge. Astfel, sângerarea și hemoragia sunt semnele clasice ale deficienței vitaminei K, deși aceste efecte apar doar în cazuri grave. Deoarece vitamina K este necesară pentru carboxilarea osteocalcinei în os, deficitul de vitamina K ar putea, de asemenea, să reducă mineralizarea osoasă și să contribuie la osteoporoză.

Deficitul clinic semnificativ al vitaminei K la adulți este foarte rar și este de obicei limitat la persoanele cu tulburări de malabsorbție sau la cei care iau medicamente care interferă cu metabolismul vitaminei K.

Vitamina K și cancerul

Vitamina K2 are proprietăți antioxidante care pot ajuta la protejarea împotriva cancerului. In plus, rezultatele unor cercetări sugereaza că vitamina K2 poate suprima procesele genetice care duc la creșterea tumorii.

Vitamina K și carcinomul hepatocelular

Un studiu din 2019 sugerează că vitamina K2 reduce semnificativ activitatea factorului 1-alfa (HIF-1A) indusă de hipoxie în celulele carcinomului hepatocelular. HIF-1A este o țintă importantă pentru terapia cu medicamente împotriva cancerului.

S-a demonstrat că vitamina K2 suprimă creșterea și invazia carcinomului hepatocelular uman, o formă obișnuită și severă de cancer la ficat. Poate avea multiple efecte asupra acestor tumori, modificând factorii de creștere și moleculele lor receptor într-un mod care le face mai puțin capabile să stimuleze creșterea și progresia tumorilor. Blochează ciclul celular, blocând replicarea ulterioară și declanșează moartea celulară programată prin apoptoză prin mai multe mecanisme distinctive.

Vitamina K2 și sindromul mielodisplazic

Sindromul mielodisplazic (MDS) este o tulburare legată de leucemie; de fapt a fost anterior cunoscută sub numele de „preleucemie„. La pacienții cu MDS, măduva osoasă începe să creeze din ce în ce mai puține celule albe din sânge de diferite tipuri.

Tratamentul cu vitamina K poate induce apoptoza (moartea celulară programată) a celulelor leucemice, cu efect mult mai proeminent asupra celulelor blastice decât asupra celulelor albe mature.

Vitamina K și alte forme de cancer

Studiile de laborator demonstrează un potențial extraordinar pentru vitamina K în multe alte tipuri de cancer. În mai multe tipuri diferite de cancer pulmonar, incluzând cancere cu celule mici, celule scuamoase și adenocarcinoame, vitamina K poate induce apoptoza prin activarea unei „proteine suicidare”. Vitamina K prezintă efecte sinergice similare în cancerele vezicii urinare și alte forme de cancere hepatice, de asemenea.

Mecanisme de acțiune

Un mecanism unic al activității vitaminei K este așa-numita „oncoză”, o formă de moarte celulară ischemică activată de stres, în care celulele tumorale sunt deosebit de susceptibile. Un alt mecanism unic, demonstrat recent în cazurile de cancer de duct biliar și leucemie, este autofagia, în care celulele canceroase în esență se auto-consumă prin eliberarea internă a propriilor enzime digestive.

Referinte:
(1) Vitamin K: sources and benefits, link: https://www.livescience.com/51908-vitamin-k.html
(2) Vitamin K, link: https://www.nrv.gov.au/nutrients/vitamin-k
(3) Health benefits and sources of vitamin K, link: https://www.medicalnewstoday.com/articles/219867.php
(4) The Remarkable Anticancer Properties of Vitamin K, link: https://www.lifeextension.com/magazine/2010/11/the-remarkable-anticancer-properties-of-vitamin-k/page-01

Aceasta postare a fost modificata ultima data la 26/05/2020 10:22

Mancas Malina: Absolventa a Facultatii de Bioinginerie Medicala - Universitatea de Medicina si Farmacie din Iasi, si a unui masterat de Bioinginerie Clinica.
Articole asemanatoare