Singuratatea si izolarea sociala – efecte asupra sanatatii

Iata de ce apar singuratatea si izolarea sociala, cum se manifesta, ce riscuri pot avea asupra sanatatii fizice si mentale, precum si cateva recomandari.

CUPRINS:

1. Ce inseamna singuratate si izolare sociala?
2. De ce apare singuratatea?
3. Singuratatea si izolarea sociala – riscuri pentru sanatate
4. Sfaturi pentru a preveni si a depasi singuratatea

Ce inseamna singuratate si izolare sociala?

Cu totii avem nevoie din cand in cand de timp petrecut doar cu noi, de momente cu sine. De asemenea, pot exista momente in care suntem sau ne simtim singuri. Insa, singuratatea pe termen lung sau singuratatea cronica poate fi daunatoare. Singuratatea si izolarea sociala pot avea riscuri grave asupra sanatatii. Este important sa facem distinctia intre singuratate si izolarea sociala. Singuratatea este diferita de izolarea sociala. Singuratatea este un sentiment de a fi singur, in timp ce izolarea sociala este o lipsa de conexiune sociala cu ceilalti. Adultii in varsta sunt expusi unui risc mai mare de singuratate si izolare sociala, deoarece sunt mai predispusi sa se confrunte cu factori precum locuintul singur, pierderea anumitor membri ai familiei sau a prietenilor, boli cronice si afectarea auzului.

Singuratatea se traduce prin sentimentul de a fi singur, indiferent de nivelul de contact social. Este disconfortul cognitiv si nelinistea de a fi sau de a te percepe ca fiind singur. Singuratatea cronica apare atunci cand sentimentele de singuratate si izolare sociala inconfortabila persista pentru o perioada lunga de timp. Izolarea sociala este o lipsa de legaturi sociale. Poate duce la singuratate uneori, in timp ce alte persoane se pot simti singure fara a fi izolate social. Singuratatea cronica poate avea efecte semnificative asupra sanatatii fizice si mentale. Limitarea interactiunii sociale din ultima perioada, din cauza pandemiei, a intensificat aceasta singuratate pentru multe persoane.

Semne de singuratate si izolare sociala

Conform studiului Harvard sau cel mai lung studiu despre fericire, la baza fericirii noastre si a sanatatii generale se afla relatiile sociale de calitate. Persoanele care sunt active social si au conexiuni sociale frumoase si de calitate resimt un nivel mai crescut de fericire, iar starea de sanatate fizica si mentala este mai buna.

Unele semne de singuratate si izolare sociala pot include sentimentul ca:

• nu ai sentimentul de apartenenta;
• nu ai un grup de prieteni;
• simti ca nimeni nu te intelege;
• nu esti „in ton” cu ceilalti;
• relatiile tale nu au sens;
• nu ai interese comune cu altii;
• nu exista nimeni la care sa apelezi cand ai nevoie;
• esti singur chiar si atunci cand esti inconjurat de alte persoane;
• te indoiesti de tine si de propria ta valoare;
• nu simti nevoia sa fii in preajma oamenilor si preferi sa te retragi etc.

De ce apare singuratatea?

Te poti simti singur sau izolat din multe motive, chiar si atunci cand sunt alte persoane in jurul tau. Factorii care contribuie la singuratate includ variabile situationale, cum ar fi locuitul singur, mutarea intr-o noua locatie, sfarsitul unei relatii sau divortul, pierderea unei persoane dragi, pensionarea, faptul ca pleaca de acasa copiii (numit si „sindromul cuibului gol”) etc. Alti factori ce predispun la singuratate sunt lipsa prietenilor sau a familiei, precum si anxietatea sociala. Unele persoane se pot simti singure chiar daca au oameni in jur si chiar daca au un partener sau o familie. Inclusiv in cuplu poate sa se simta singuratatea – singuratatea in cuplu sau singuratatea in doi.

Moartea unei persoane dragi poate duce, de asemenea, la sentimente de singuratate. In plus, singuratatea poate fi un simptom al unei tulburari psihologice, cum ar fi depresia. Depresia determina adesea oamenii sa se retraga din punct de vedere social, ceea ce poate duce la izolare. Cercetarile sugereaza, de asemenea, ca singuratatea poate fi un factor care contribuie la simptomele depresiei. Singuratatea poate fi atribuita si unor factori interni, cum ar fi stima de sine scazuta. Oamenii carora le lipseste increderea in sine cred adesea ca nu merita atentia sau respectul altor oameni, ceea ce poate duce la izolare si singuratate.

Factorii de personalitate pot juca, de asemenea, un rol. Persoanele introvertite au un risc mai mare de singuratate, deoarece pot avea mai putine sanse sa cultive si sa caute conexiuni sociale.

Singuratatea si izolarea sociala – riscuri pentru sanatate

Singuratatea are o gama larga de efecte negative atat asupra sanatatii fizice, cat si asupra sanatatii mentale, inclusiv:

• predispozitie mai mare spre abuz de alcool;
• alterarea functiei cerebrale, afectarea memoriei si a cognitiei;
• comportament antisocial;
• risc mai mare de boli cardiovasculare si AVC;
• risc mai mare de comportamente si alegeri nesanatoase – alimentatie nesanatoasa si haotica, sedentarism, somn de slaba calitate etc.;
• risc mai mare de depresie si anxietate;
• niveluri mai ridicate de stres;
• risc mai mare de inflamatii;
• afectarea imunitatii etc.

Citeste si:10 Obiceiuri care afecteaza sanatatea creierului

Persoanele care se confrunta cu singuratate pot fi mai predispuse sa aiba comportamente si obiceiuri nesanatoase, ca un stil alimentar haotic si nesanatos si sedentarism, dar si obiceiuri proaste de somn. Singuratatea perturba, de asemenea, reglarea proceselor celulare din corp, crescand riscul de imbatranire prematura.

Cand te confrunti cu singuratatea, nivelul de cortizol, hormonul stresului, creste. Cortizolul poate afecta performanta cognitiva, poate afecta grav sistemul imunitar si poate creste riscul de probleme vasculare, inflamatie si boli de inima. Singuratatea este, de asemenea, un factor de risc pentru probleme grave de sanatate mentala, cum ar fi depresia si anxietatea. Cercetarile arata ca singuratatea cronica poate avea un impact semnificativ asupra sanatatii generale, inclusiv asupra sanatatii creierului. Unele studii sugereaza chiar ca ar putea exista o legatura intre singuratate si un risc mai mare de a dezvolta dementa si Alzheimer.

Statisticile sugereaza ca singuratatea devine din ce in ce mai raspandita, in special la generatiile mai tinere. Cresterea interactiunilor prin intermediul tehnologiei si, in mod ironic, retelele sociale, pot avea o vina in acest sens. Expertii considera ca nu cantitatea de interactiune sociala este cea care combate singuratatea, ci calitatea relatiilor si a interactiunilor. Avem nevoie de interactiuni reale, fata in fata.

Singuratatea in randul pacientilor cu cancer

Singuratatea este o preocupare psihosociala semnificativa pentru pacientii cu cancer, iar depresia poate fi legata de singuratate. Raspunsurile emotionale care rezulta in urma unui diagnostic de cancer variaza si pot include anxietate, furie, frustrare sau depresie. Pacientii cu cancer si apartinatorii pacientilor cu cancer pot avea un risc mai mare de a experimenta singuratate sau depresie in urma unui diagnostic de cancer.

Sfaturi pentru a preveni si a depasi singuratatea

Singuratatea poate fi depasita. Este nevoie de un efort constient pentru a face o schimbare. Primul pas trebuie sa fie constientizarea si recunoasterea faptului ca te simti singur. Asa cum poti incepe un program de exercitii pentru a dezvolta forta si a-ti imbunatati sanatatea, poti depasi singuratatea prin pasi mici care iti dezvolta puterea emotionala si rezistenta. Este important sa faceti pasi mici in fiecare zi si sa luati lucrurile pe rand.

Conectati-va cu familia si prietenii

Probabil ca aveti deja oameni in viata voastra sau legaturi cu familia si prietenii care ar putea fi aprofundate. In primul rand este important sa intarim aceste relatii. Cand va simtiti singur, poate fi dificil sa va conectati cu ceilalti, dar asta este exact ceea ce trebuie sa faceti. Luati legatura cu un membru al familiei, un prieten sau un vecin. In functie de caz, pot fi benefice si interactiunile prin intermediul tehnologiei, dar avem nevoie si de interactiuni fata in fata. Stabiliti intalniri, evenimente, iesiri.

Calitatea interactiunilor conteaza adesea mai mult decat cantitatea. Petreceti timp cu oamenii care va dau o stare de bine. De asemenea, in timpul intalnirilor evitati sa stati pe telefon si in schimb fiti prezent si acordati atentie deplina interactiunii. Impartasiti emotii si experiente personale, ascultati, puneti intrebari. Vorbiti despre lucruri care conteaza – munca, proiecte creative, interese. Vorbiti deschis despre ceea ce simtiti. Emotiile tind sa se adune sub suprafata si sa se intensifice atunci cand nu sunt recunoscute. Cu toate acestea, exprimarea sentimentelor cu voce tare le poate diminua puterea de a provoca suferinta. Discutia despre emotii dificile va poate ajuta, de asemenea, sa ii incurajati si pe ceilalti sa impartaseasca orice sentimente cu care s-ar putea lupta.

Creati oportunitati pentru socializare

Este esential sa petrecem timp cu alte persoane pentru a nu ne mai simti singuri. Retineti ca uneori exista oportunitati de contact social la care este posibil sa nu raspundeti atunci cand va simtiti singur. Incercati sa raspundeti oportunitatilor de socializare si sa acceptati invitatiile. Initiati la randul vostru interactiuni, conversatii, intalniri.

Poate fi util sa va alaturati anumitor comunitati sau grupuri cu interese comune – club de lectura, de exemplu, sa va inscrieti la cursuri sau sa faceti voluntariat. Acesti pasi va pot ajuta sa va conectati cu ceilalti intr-un mediu structurat. Voluntariatul va ajuta sa faceti conexiuni semnificative cu oamenii, avand in acelasi timp un sentiment de scop.

Cercetarile sugereaza, de asemenea, ca detinerea unui animal de companie poate imbunatati bunastarea atat mentala, cat si fizica. Ca un alt bonus, a avea un caine va ofera un motiv pentru a iesi afara in mod regulat. Daca nu aveti un animal de companie propriu, luati in considerare oportunitatile de voluntariat la adaposturile locale.

Aveti grija de sanatatea voastra fizica

In primul rand trebuie sa aveti grija de sanatatea fizica. Faceti o prioritate din timpul petrecut in aer liber, plimbari, activitate fizica. Adoptati o dieta echilibrata, care sa va ofere nutrientii de care aveti nevoie. Incepeti cu pasi mici si includeti treptat noi schimbari. O schimbare de mediu va poate distrage atentia si ajuta la atenuarea singuratatii. Timpul in natura poate ajuta, de asemenea, la ameliorarea suferintei emotionale si la cresterea bunastarii generale. De asemenea, se pot crea oportunitati pentru a initia conversatii si pentru a cunoaste oameni noi.

Aveti grija de bunastarea voastra mentala

Acordati-va timp in fiecare zi pentru a medita sau pentru a merge la plimbare. Invatarea tehnicilor de mindfulness, practicarea recunostintei si abilitatile de gestionare a stresului si anxietatii pot ajuta la cresterea bunastarii. Gasiti un hobby say o activitate care conteaza pentru voi. Uneori, atunci cand o persoana se simte singura, acest lucru poate fi, de asemenea, legat de lipsa unor activitati care ofera un sentiment de sens sau scop.

Cand solicitam ajutor de specialitate?

Daca singuratatea se intensifica si simtiit sa aveti nevoie de sprijin suplimentar pentru a trece peste un moment de criza, este important sa solicitati ajutorul unui psihoterapeut. Va poate ajuta sa gasiti exact cauzele, sa invatati abilitati pentru a gestiona suferinta in acest moment, sa explorati strategii care sa va ajute sa gestionati mai eficient singuratatea in viitor.

Cercetarile sugereaza ca singuratatea si simptomele depresiei se pot perpetua reciproc, adica cu cat esti mai singur, cu atat te simti mai deprimat si invers. Unele forme de terapie, in special terapia cognitiv-comportamentala, va pot ajuta sa va schimbati gandurile, precum si actiunile, pentru a va ajuta nu numai sa experimentati mai putina singuratate, dar si sa aveti mai multe instrumente pentru a o preveni.

Referinte:
(1) https://www.brainandlife.org/articles/how-loneliness-affects-health
(2) https://www.cdc.gov/aging/publications/features/lonely-older-adults.html
(3) https://www.nia.nih.gov/news/social-isolation-loneliness-older-people-pose-health-risks
(4) https://www.apa.org/monitor/2019/05/ce-corner-isolation
(5) https://health.clevelandclinic.org/what-happens-in-your-body-when-youre-lonely/
(6) https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33905528/
(7) https://www.healthnavigator.org.nz/health-a-z/l/loneliness/