Nutritia pacientului oncologic in perioada pandemiei Coronavirus (Covid-19)

Afla mai multe despre nutritia pacientului oncologic din articolul urmator. Descopera cum trebuie sa manance o persoana cu cancer, pentru a se proteja. >>>

Cuprins:

1. Informatii generale Covid-19
2. Riscul de contaminare pentru pacientii oncologici
3. Pacientii oncologici au un risc mai crescut de a dezvolta o forma severa?
4. Contributia nutritiei in preventie
5. Sustinerea nutritionala in oncologie

1. Informatii generale Covid-19

In urma unor cazuri de pneumonie virala la sfarsitul anului 2019, a fost izolat si raportat un nou coronavirus in regiunea Wuhan, China in ianuarie 2020.

Acest virus este denumit acum sindrom respirator sever acut coronavirus 2 (SARS-CoV-2) si se manifesta la persoanele infectate ca si o boala respiratorie, denumita COVID-19, aceasta s-a raspandit rapid la nivel mondial, fiind declarata pandemie. 

Desi 81% dintre pacientii care contacteaza virusul au o manifestare usoara, 14% pot sa sufere o afectare severa care necesita spitalizare si suport respirator, iar 5% reprezinta pacientii critici cu insuficienta respiratorie, soc septic si/sau disfunctie la nivelul organelor. 

Cele mai recente estimari ale ratei de mortalitate in cazul COVID19 sunt de aproximativ 2%, insa acest procent creste pana la 15% pentru persoanele cu varste peste 80 de ani (1). 

2. Riscul de contaminare pentru pacientii oncologici

Pacientii cu cancer pot suferi in mod frecvent imunosupresie datorata bolii sau/si a tratamentului, acest lucru poate reprezenta un risc crescut pentru a dezvolta complicatii in cazul contractarii unui virus respirator. 

Mai mult de atat, persoanele care au cancer pot avea un risc in plus pentru a dezvolta o forma severa de COVID-19, de exemplu varsta inaintata sau comorbiditati cum ar fi diabetul zaharat, hipertensiune, dislipidemie etc. 

Un studiu national bazat pe date din China sugereaza o prevalenta mai mare a cancerului, mai ales a cancerului pulmonar la pacientii confirmati cu COVID-19 comparativ cu populatia generala (2).

Totusi deocamdata nu exista date care sa ateste o frecventa mai mare de imbolnavire cu COVID-19 la pacientii cu cancer fata de populatia generala. Copiii sub 12 ani nu pot dezvolta pneumonie datorata coronavirusului indiferent de statusul imunitar. In schimb acestia pot fi purtatori sanatosi ai virusului.

Desi este necesara o supraveghere si atentie mai mare in timpul acestei pandemii, nu exista motive ca persoanele cu diagnostic de cancer sa amane tratamentele care le pot salva viata cum ar fi transplantul sau chimioterapia (3). 

Factorii de risc raman varsta inaintata, obezitatea si complicatiile acesteia, comorbiditatile si sexul masculin.  

3. Pacientii oncologici au un risc mai crescut de a dezvolta o forma severa?

Un studiu sugereaza ca pacientii cu cancer au un risc de 3,5 ori mai mare de a dezvolta o forma grava a COVID-19. 

Datele disponibile arata o rata a fatalitatii de 5,6% pentru pacientii oncologici infectati cu COVID-19. Cu toate acestea trebuie sa avem in vedere ca numarul cazurilor raportate ramane scazut iar contributia altor factori de risc cum ar fi varsta, inca nu este foarte clara.

Persoanele cu transplant de celule stem hematopoietice ar putea avea un risc mult mai crescut, deoarece inainte de aparitia noului coronavirus rata infectiilor cu coronavirus sezonier a tractului respirator inferior la acesti pacienti era de pana la 30% 

Pacientii oncologici pot dezvolta forme severe ale COVID-19, in timp ce tratamentul de care ei au mare nevoie ar putea fi intrerupt de masurile adoptate pentru prevenirea extinderii virusului, cum ar fi carantina sau distantierea sociala. De asemenea, un factor foarte important este posibilitatea destabilizarii institutiilor de suport medical cauzate de coronavirus (1). 

4. Contributia nutritiei in preventie

S-a dovedit ca nutritia bazala depreciata, subponderea sau obezitatea au un prognostic mai scazut si o rata mai mare de mortalitate la persoanele infectate cu noul coronavirus. 

In cazul pacientilor oncologici se estimeaza ca pana la 80% ajung sa fie subnutriti in timpul bolii canceroase, ceea ce reprezinta deja o rata de vindecare mai slaba. Analiza nutritionala si consilierea dietetica se dovedesc extrem de importante pentru sustinerea organismului in lupta cu aceasta boala, cu atat mai mult in cadrul unui risc infectios crescut.

Obiectivul nutritional este acela de a asigura un meniu diversificat, dens din punct de vedere nutrititiv, care sa previna pierderea masei musculare si sa asigure necesarul caloric in functie de etapa terapeutica.

Este important ca inainte dar si dupa diagnosticul de cancer sa avem o alimentatie bogata in vitamine si minerale, alimentele sa fie cat mai aproape de starea lor naturala, fara aditivi alimentari sau prelucrate intensiv.

Dieta trebuie sa fie bazata pe alimente de origine vegetala, inclusiv linte, mazare naut, quinoa, hrisca, legume amidonoase si vegetale cu frunze verzi. De asemenea, proteinele de calitate superioara trebuie sa fie prezente la fiecare masa pentru a sustine refacerea tesuturilor si protectia imunitara a organismului, acesta pot fi oua, carne slaba, branzeturi sau peste.   

Societatea Internationala de Imunonutritie (ISIN) recomanda ca persoanele in varsta si vulnerabile sa aiba un aport alimentar crescut al urmatoarelor vitamine si micronutrienti: Vitamina E (134 – 800 mg/zi), Zinc (30mg) vitamina C (200mg/zi), Vitamina D (400 IU/zi) (4). Discutati cu medicul dumneavoastra inainte de a adopta orice modificare deoarece aceasta poate sa interfere cu perioada terapeutica in care va aflati. 

Obiceiurile alimentare trebuie sa fie setate in functie de toleranta personala, fara a constrange dar totusi sa respectam necesarul caloric zilnic de sustinere, prin mese mai frecvente cu portii mai mici si cat mai atragatoare .

Asigurati-va ca alimentele dumneavoastra sunt intotdeauna bine curatate si gatite inainte de a le manca. Evitati consumul alimentelor nepreparate suficient, mai ales a fructelor de mare, oualor sau carnii dar si al alimentelor gata preparate sau semipreparate cum ar fi salamul, lapte nepasteurizat si branzeturi moi.

5. Sustinerea nutritionala in oncologie

Nutrientii sunt substante de baza pentru cresterea si dezvoltarea tuturor organismelor. O nutritie buna nu numai ca ofera organismului constituentii necesari pentru a lupta cu o boala dar sunt si principala garantie de promovare a recuperarii. 

Numeroase studii confirma ca pacientii care primesc consiliere nutritionala au un prognostic clinic mai bun, mai putine complicatii si o mortalitate mai scazuta. Filiala Nutritionala a Asociatiei Medicale Chineze (CSPEN) considera ca nutritia face parte din principalele masuri de tratament la pacientii infectati cu noul coronavirus.

Asociatia Chineza Anti-cancer propune un tratament care urmareste alimentatia orala si educatia nutritionala, iar daca malnutritia se agraveaza si necesarul caloric nu poate fi atins se adopta alimentatia enterala, apoi cea parententerala. 

Necesarul energetic este de 25-30 kcal/kg pentru pacientii normoponderali; in functie de stres si stare inflamatorie aportul se face gradual pana ajungem la nivelul caloric stabilit. Febra si inflamatia cresc necesarul caloric cu 10% pentru fiecare 1° C peste normal, datorita consumului energetic crescut. 

Un apetit redus datorita bolii, spitalizarea sau interferentelor terapeutice, dar si necesarul energetic marit, deseori duc la un aport energetic inadecvat, ceea ce scade satisfacerea nevoilor de sustinere si poate impune trecerea la alimentarea artificiala. 

Se recomanda ca aportul proteic sa fie reprezentat de 25-30% din totalul caloric al pacientilor, dintre care 50% sa provina dintr-o sursa cu valoare biologica inalta, adica de origine animala; proteinele ajuta la reducerea pierderii masei musculare si la intensificarea fortei musculare respiratorii. Cu cat boala este mai severa cu atat si trauma mai mare deci creste consumul energetic si pierderea de proteine. 

De asemenea se recomandata cresterea aportului de aminoacizi cu lant ramificat BCAA cu pana la 35%, acestia nu numai ca scad pierderea musculara dar imbunatatesc rezistenta la insulina si eficacitatea interferonului. 

Grasimile reprezinta 25-30% din necesarul caloric si se prefera acizi grasi cu catena medie si lunga. 

Utilizarea acizilor grasi Omega 3 la pacientii critici s-a dovedit ca scade riscul de deces, prevalenta infectiilor si durata de internare, de aceea se recomanda cresterea consumului de peste gras sau ulei de peste. 

Acizi grasi omega 9 au un efect imun neutru si o interferenta mai mica asupra hemodinamicii, ceea ce recomanda cresterea consumul de uleiuri vegetale in special bogate in acizi grasi mononesaturati, cum ar fi uleiul de masline.

Pentru a mentine balanta hidrica la acesti pacienti este necesar un aport de 30-40ml/kg de lichide, iar pentru fiecare crestere cu 1° C a temperaturii se adauga o suplimentare de 3-5ml/kg. 

Recomandarile de vitamine si minerale coincid cu cele ale populatiei generale care urmeaza o dieta echilibrata. 

Incurajam alimentatia orala care in decurs de 7 zile sa intruneasca 70% din necesarul caloric cu ajutorul unor mese frecvente si mici cantitativ. Daca exista disfagie se adopta texturi alimentar astfel incat riscul de aspiratie sa fie redus, insa daca starea pacientului se deterioreaza se trece la alimentatia enterala si la alimente cu destinatie medicala speciala. 

Planul, metoda, traseul si formula tratamentului nutritional trebuie ajustate dinamic si in timp util in functie de caracteristicile fiecarui pacient cu risc de infectare cu noul coronavirus (5). 

Bibliografie:

1. Robert Weinkove et al. Managing hematology and oncology patients during the COVID-19 pandemic: interim consensus guidance.Med J Aust. 20 March 2020.
2. Liang W, Guan W, Chen R, et al. Cancer patients in SARS-CoV-2 infection: a nationwide analysis in China. Lancet Oncol. 2020;21(3):335-7.
3. DR. LORENZO D’ANTIGA. Coronaviruses and immunosuppressed patients. The facts during the third epidemic. Letters from the Frontline.
4. International Society for Immunonutrition (ISIN), Board members (March 2020). Laurence Harbige, Philip Calder, Ascensión Marcos, Mireille Dardenne, Gabriela Perdigón, Francisco Perez-Cano, Wilson Savino, Nora Slobodianik, Liseti Solano, Roxana Valdes.ISIN Position Statement on Nutrition, Immunity and COVID-19.
5. Yu Kaiying, Shi Hanping. Interpretation of Expert Recommendations on Medical Nutrition Therapy for Patients with New Coronavirus Pneumonia.Chinese Medical Journal, 2020,100 (10) : 724-728. DOI: 10.3760 / cma.j.cn112137-20200205-00196.