Eritrocite crescute – ce inseamna

Eritrocite crescute – afla ce rol au eritrocitele in organism, care sunt cauzele pentru un numar mare de eritrocite, ce simptome pot sa apara si ce implica tratamentele.

CUPRINS:

1. Ce sunt eritrocitele?
2. Analiza numarului de eritrocite
3. Eritrocite crescute – care pot fi cauzele?
4. Simptome eritrocite crescute
5. Tratament pentru eritrocite crescute
6. Intrebari frecvente

Ce sunt eritrocitele?

Eritrocitele sunt numite si globule rosii, hematii sau celule sangvine rosii. Testarea numarului de eritrocite face partea din analiza numita hemoleucograma. Globulele rosii contin o substanta numita hemoglobina, care transporta oxigenul in corp. Cantitatea de oxigen care este livrata in tesuturile corpului depinde de numarul de globule rosii si de cat de bine functioneaza acestea.

In fiecare secunda, maduva osoasa produce 2-3 milioane de globule rosii. In starea lor matura, globulele rosii sunt mici (doar 6 µm) si au forma biconcava. Cand trec prin vasele de sange inguste, se transforma intr-o forma de clopot, astfel incat sa incapa. La persoanele cu anumite afectiuni medicale, globulele rosii au forme anormale. De exemplu, la pacientii cu anemie pernicioasa, globulele rosii au forma ovala, iar in anemia falciforma, au forma de semiluna.

Analiza numarului de eritrocite

Analiza eritrocite inseamna masurarea numarului de celule sangvine rosii putatoare de oxigen dintr-un volum de sange – si este o componenta a hemoleucogramei. Analiza eritrocitelor este unul dintre principalele teste pe care medicii le folosesc pentru a determina cat de mult oxigen este transportat catre celulele corpului. Hemoglobina (Hb) este proteina care transporta oxigen si molecule de dioxid de carbon. Hematocritul (Hct) este raportul dintre numarul de eritrocite si volumul total de sange

Valorile de referinta pentru eritrocite sunt:

• barbati – 4,3 – 5,7 milioane pe microlitru (celule/μL);
• femei – 3,8 – 5,1 milioane de celule/μL.

Retineti ca aceste valori variaza uneori de la un laborator la altul. Rezultatele pot fi folosite pentru a ajuta la diagnosticarea afectiunilor cum ar fi anemia cu deficit de fier (unde exista mai putine globule rosii decat in ​​mod normal). Un numar scazut de eritrocite ar putea indica, de asemenea, o deficienta de vitamina B6, B12 sau folat. Poate indica, de asemenea, sangerare interna, boli de rinichi sau malnutritie (in cazul in care alimentatia unei persoane nu contine suficienti nutrienti pentru a satisface nevoile corpului).

Cand se recomanda analiza?

Puteti face acest test ca parte a unei hemoleucograme complete, care este adesea inclusa in analizele de rutina. Este posibil sa aveti nevoie de acest test si daca aveti simptome de numar scazut sau crescut de globule rosii.

Simptomele unui numar scazut de globule rosii includ slabiciune, oboseala, piele palida, batai rapide ale inimii. Simptomele unui numar mare de globule rosii includ adesea dureri de cap, ameteli, probleme de vedere. Este posibil sa vi se recomande, de asemenea, acest test pentru a cauta probleme specifice de sanatate, cum ar fi sangerare interna, anemie, boli de rinichi si anumite tipuri de cancer. Poate fi facut si pentru a monitoriza oricare dintre aceste probleme de sanatate.

Eritrocite crescute – care pot fi cauzele?

Un numar mare de eritrocite ar putea fi cauzat de o serie de conditii de sanatate sau de factori legati de sanatate, inclusiv:

• fumatul;
• boli cardiace congenitale;
• deshidratare (de exemplu, in diaree severa);
• niveluri scazute de oxigen din sange (hipoxie);
• fibroza pulmonara (o afectiune care provoaca cicatrici pulmonare).

Cand vorbim despe un numar crescut de eritrocite sau eritrocite peste limita, problema se numeste eritrocitoza sau policitemie. Persoanele cu policitemie, numita si poliglobulie, au o crestere a hematocritului, hemoglobinei sau a numarului de globule rosii peste limitele normale. Policitemia este raportata in mod normal in termeni de crestere a hematocritului (raportul dintre volumul de globule rosii si volumul total de sange) sau concentratia hemoglobinei (o proteina responsabila de transportul oxigenului in sange).

Anumite medicamente precum gentamicina si metildopa pot creste numarul de eritrocite. Medicamentele care imbunatatesc performanta, cum ar fi steroizii anabolizanti, pot creste, de asemenea, numarul de eritrocite.

Productia de globule rosii in organism

Productia de globule rosii (eritropoieza) are loc in maduva osoasa printr-o secventa complexa de pasi strans reglati. Principalul element ce regleaza productia de globule rosii este hormonul eritropoietina. Acest hormon este secretat in mare parte de rinichi, desi aproximativ 10% poate fi produs si secretat de ficat. Secretia de eritropoietina este reglata ca raspuns la nivelurile scazute de oxigen (hipoxie) din sange. Mai mult oxigen poate fi transportat catre tesuturi cand eritropoietina stimuleaza productia de globule rosii in maduva osoasa pentru a compensa hipoxia.

Policitemia neonatala poate fi observata la 1 – 5% dintre nou-nascuti. Cele mai frecvente cauze pot fi legate de transfuzia de sange, transferul de sange placentar la sugar dupa nastere sau oxigenarea inadecvata cronica a fatului (hipoxie intrauterina) din cauza insuficientei placentare.

Eritrocitoza vs policitemie

Eritrocitoza se refera la cresterea numarului absolut de globule rosii, in timp ce poliglobulia sau policitemia se refera la cresterea relativa (%) a volumului de eritrocite in raport cu plasma sangvina. In poliglobulie exista o crestere a hematocritului. In eritrocitoza exista o crestere absoluta a numarului de eritrocite, dar nu neaparat si o crestere a hematocritului.

Policitemia este considerata atunci cand hematocritul este mai mare de 48% la femei si 52% la barbati. De asemenea, este luata in considerare atunci cand exista un nivel de hemoglobina mai mare de 16,5 g/dL la femei sau nivelul hemoglobinei este peste 18,5 g/dL la barbati.

Forme de eritrocitoza

Eritrocitoza aparenta vs Eritrocitoza absoluta

Eritrocitoza sau policitemia „aparenta” este cazul in care numarul de globule rosii este normal, dar exista o cantitate redusa de lichid numit plasma in sange, facandu-l mai gros. Afectiunea este adesea cauzata de excesul de greutate, fumat, consumul prea mare de alcool sau administrarea anumitor medicamente – cum ar fi diureticele pentru hipertensiune arteriala.

O afectiune similara, numita uneori „policitemie relativa”, poate aparea si ca urmare a deshidratarii. In aceste situatii (varsaturi, diaree, transpiratie excesiva) numarul de globule rosii este normal, dar din cauza pierderii de lichid care afecteaza sangele (plasma), numarul de globule rosii poate parea crescut. Policitemia aparenta numita si eritrocitoza in sine sau pseudoeritrocitoza se poate imbunatati cand cauza de baza este identificata si gestionata. Renuntarea la fumat sau reducerea consumului de alcool, de exemplu, poate ajuta.

Policitemia sau eritrocitoza absoluta este atunci cand corpul produce prea multe globule rosii. Exista doua tipuri principale: policitemie primara si policitemie secundara:

• policitemia primara – in policitemia primara, cresterea globulelor rosii este cauzata de probleme inerente in procesul de producere a acestora;
• policitemie secundara – policitemia secundara apare in general ca raspuns la alti factori sau afectiuni subiacente care promoveaza productia de globule rosii.

Policitemia primara

Policitemia sau eritrocitoza primara apare uneori ca urmare a policitemiei vera, un neoplasm mieloproliferativ in care celulele anormale din maduva osoasa produc prea multe globule rosii impreuna cu un numar excesiv de globule albe si trombocite. Ocazional, doar productia de globule rosii este crescuta. In policitemia primara, problemele inerente sau dobandite legate de productia de globule rosii duc la eritrocite prea multe. Pe langa policitemia vera, o alta afectiune care apartine acestei categorii este policitemia primara familiala si congenitala (PFCP). Policitemia vera este legata de o mutatie genetica a genei JAK2, ce duce la cresterea productiei de globule rosii. Policitemia primara familiala si congenitala (PFCP) este o afectiune legata de o mutatie a genei EPOR si determina productia crescuta de globule rosii.

Policitemia secundara

Eritrocitoza sau policitemia secundara se dezvolta ca urmare a unei tulburari care creste secretia de eritropoietina. Eritropoietina este un hormon produs in rinichi care stimuleaza maduva osoasa sa produca globule rosii. Ca atare, eritrocitoza secundara nu este considerata un neoplasm mieloproliferativ. Cu toate acestea, este important ca medicii sa o depisteze, deoarece atat eritrocitoza primara, cat si cea secundara au ca rezultat prea multe globule rosii.

Eritrocitoza secundara are multe cauze. In policitemia secundara, sunt produse mai multe celule rosii din cauza nivelurilor ridicate de eritropoietina circulanta. Principalele motive pentru eritropoietina mai mare decat normal sunt hipoxia cronica (niveluri scazute de oxigen in sange pe termen lung), livrarea slaba de oxigen din cauza structurii anormale a celulelor rosii si tumorile care elibereaza cantitati inadecvat de mari de eritropoietina.

Unele dintre afectiunile obisnuite care pot duce la cresterea eritropoietinei din cauza hipoxiei cronice sau a aportului deficitar de oxigen includ:

• boala pulmonara obstructiva cronica;
• hipertensiune pulmonara;
• sindrom de hipoventilatie;
• insuficienta cardiaca congestiva;
• apnee obstructiva in somn;
• flux sangvin slab catre rinichi;
• altitudinile mari.

Tumorile si eritrocitele crescute

Unele tumori au tendinta de a secreta cantitati inadecvat de mari de eritropietina, ducand la policitemie. Tumorile comune cu eliberare de eritropoietina sunt:

• cancer hepatic (carcinom hepatocelular);
• cancer de rinichi (carcinom cu celule renale);
• adenom suprarenal sau adenocarcinom;
• cancer uterin.

Exista, de asemenea, afectiuni benigne care pot determina cresterea secretiei de eritropoietina, cum ar fi chisturile renale si obstructia rinichilor. Expunerea cronica la monoxid de carbon poate duce, de asemenea, la policitemie. Hemoglobina are in mod natural o afinitate mai mare pentru monoxidul de carbon decat pentru oxigen. Prin urmare, atunci cand moleculele de monoxid de carbon se ataseaza de hemoglobina, poate aparea policitemia (cresterea productiei de globule rosii si hemoglobina) pentru a compensa furnizarea slaba de oxigen de catre moleculele de hemoglobina existente. Un scenariu similar poate aparea si cu dioxidul de carbon in cazul fumatului de lunga durata.

Ce este eritrocitoza de stres?

Eritrocitoza de stres (cunoscuta si sub numele de pseudopolicitemie) este observata la barbatii obezi de varsta mijlocie care sunt tratati cu un medicament diuretic pentru hipertensiune arteriala. Nu este neobisnuit ca astfel de barbati sa fie si fumatori.

Simptome eritrocite crescute

Simptomele eritrocitozei pot varia foarte mult. La unele persoane cu eritrocitoza, este posibil sa nu existe deloc simptome. In policitemia secundara, majoritatea simptomelor sunt legate de starea de baza responsabila. O concentratie mare de globule rosii face sangele mai gros si mai putin capabil sa circule prin vasele de sange. Multe dintre simptomele policitemiei sunt cauzate de acest flux lent de sange.

Unele dintre simptomele importante includ:

• invinetire usoara;
• sangerari care apar rapid, inclusiv sangerari nazale si gingivale;
• formarea cheagurilor de sange (care pot duce la atac de cord, accident vascular cerebral, cheaguri de sange in plamani);
• dureri osoase si articulare (dureri de sold sau dureri de coaste);
• durere de cap;
• mancarimi, in special dupa dus sau baie;
• oboseala sau slabiciune;
• ameteli;
• dureri abdominale.

Tratament pentru eritrocite crescute

Tratamentul are ca scop reducerea riscului de formare a cheagurilor de sange si ameliorarea simptomelor. Adesea implica scaderea numarului de eritrocite. Uneori este indicata flebotomia (indepartarea unei anumite cantitati de sange) si donarea de sange. Scopul flebotomiei este de a mentine hematocritul in jur de 45% la barbati si 42% la femei. Initial, poate fi necesar sa faceti flebotomie la fiecare 2 – 3 zile si sa se elibereze 250 – 500 ml de sange in fiecare sesiune. Odata atins obiectivul, flebotomia de intretinere poate fi efectuata mai rar.

Un medicament recomandat in mod obisnuit pentru tratamentul policitemiei se numeste hidroxiuree. Este recomandat in special persoanelor cu risc de formare a cheagurilor. Aspirina a fost, de asemenea, utilizata in tratarea policitemiei pentru a reduce riscul de evenimente de coagulare. In eritrocitoza asociata tumorii, indepartarea tumorii poate fi curativa. Tratarea unei anumite tulburari hormonale sau intreruperea unui medicament care poate provoca eritrocitoza secundara poate fi, de asemenea, curativa.

Tratamentul policitemiei secundare depinde de cauza acesteia. De asemenea, sunt necesare si unele modificari ale stilului de viata, cum ar fi mentinerea hdiratarii organismului, renuntarea la fumat etc. O crestere semnificativa a numarului de eritrocite necesita ingrijire medicala imediata.

INTREBARI FRECVENTE

Care este functia principala a globulelor rosii?

Rolul eritrocitelor este de a transporta oxigenul de la plamani la tesuturile corpului pentru ca celulele sa-l foloseasca. Un alt rol este de a transporta dioxidul de carbon din tesuturile corpului la plamani pentru a fi eliminat. Hemoglobina din interiorul globulelor rosii este molecula de transport care permite ca globulele rosii sa transporte oxigen in tot organismul.

Care sunt problemele comune ce afecteaza globulele rosii?

Afectiunile globulelor rosii sunt legate de un numar mare sau scazut de eritrocite. Problemele medicale majore care sunt legate de un numar mare de globule rosii include policitemia vera, boala cardiaca congenitala, boala pulmonara, hipoxie.

Ce cauzeaza un numar mare de eritrocite?

Cauzele care contribuie la un numar mare de globule rosii includ fumatul, altitudinea crescuta, anumite medicamente, deshidratarea, anumite boli de inima sau la plamani etc.

Care sunt valorile care indica eritrocite crescute?

In general, valorile peste 5,7 milioane/μL la barbati si peste 5,1 milioane de celule/μL la femei sunt valori mari, ce indica eritrocitoza.

Exista factori ce pot interfera cu rezultatele analizelor?

Anumiti factori pot afecta rezultatele, si anume recoltarea sangelui cu pacientul in pozitie culcata, stresul, deshidratarea, recoltarea dupa efort fizic, unele medicamente etc.

Referinte:
(1) https://www.nidirect.gov.uk/conditions/polycythaemia
(2) https://www.webmd.com/a-to-z-guides/what-is-erythrocytosis
(3) https://www.msdmanuals.com/home/blood-disorders/myeloproliferative-disorders/erythrocytosis
(4) https://www.urmc.rochester.edu/encyclopedia/content.aspx?contenttypeid=167&contentid=red_blood_cell_Count
(5) https://www.mayoclinic.org/symptoms/high-red-blood-cell-count/basics/causes/sym-20050858
(6) https://www.medicinenet.com/polycythemia_high_red_blood_cell_count/article.htm
(7) https://www.healthline.com/health/rbc-count