Chist sau tumora? – diferente si asemanari

Chist sau tumora? Chisturile si tumorile pot fi asemanatoare, dar au cauze diferite. Pentru a determina daca o persoana are un chist sau tumora, un medic poate folosi tehnici de imagistica sau o biopsie. Iata care sunt diferentele dintre chisturi si tumori.

CUPRINS:

1. Ce sunt chisturile si tumorile?
2. Este cancer? – Identificarea chisturilor si a tumorilor
3. Cauzele aparitiei chisturilor
4. Tipuri de chisturi
5. Cauzele aparitiei tumorilor
6. Tipuri de tumori
7. Diagnosticarea chisturilor si a tumorilor
8. Tratarea chisturilor si a tumorilor
9. Semnale de alarma

Ce sunt chisturile si tumorile?

Chist sau tumora? Chisturile sunt ca niste pungute ce se formeaza in interiorul tesutului. Pot fi umplute cu lichid, sange, tesut, par, os etc. Daca este umplut cu puroi, vorbim de un abces. Chisturile pot aparea oriunde pe corp sau in corp. Cele externe care apar pe corp sunt mici umflaturi sau mase observate de obicei pe piele. Un chist poate varia ca marime, de la un saculet mic pana la o masa mai mare ce poate contine mult lichid.

O tumora este o masa anormala de tesut care se formeaza cand celulele se divid mai mult decat ar trebui sau nu mor cand ar trebui. In mod normal, celulele cresc, se divid si apoi mor. Pe masura ce se formeaza celule noi, cele vechi mor. In unele cazuri, celulele noi se formeaza atunci cand organismul nu are nevoie de ele. Daca exista prea multe celule noi, se poate dezvolta un grup de celule sau o tumora. Retineti ca NU toate tumorile sunt canceroase sau maligne.

Este cancer? – Identificarea chisturilor si a tumorilor

In general, prima data cand o persoana depisteaza un chist sau tumora se gandeste daca e vorba sau nu de cancer. In timp ce anumite tipuri de cancer pot cauza chisturi, chisturile in sine sunt aproape intotdeauna benigne. Tumorile pot fi, insa, benigne sau maligne. Tumorile benigne tind sa ramana intr-un singur loc. Tumorile maligne cresc si pot determina aparitia de noi tumori in alte parti ale corpului.

Atat chisturile, dar si tumorile, se pot forma oriunde pe/in corp. Tumorile pot fi canceroase sau necanceroase, iar majoritatea chisturilor sunt necanceroase, dar pot exista exceptii. Cel mai bun test pentru a determina daca un chist sau o tumora este benigna sau maligna este o biopsie. Aceasta procedura implica prelevarea unui esantion de tesut afectat – sau, in unele cazuri, a intregii zone suspecte – si studierea la microscop.

Diferente intre chisturi si tumori

In cele mai multe cazuri, nu se poate face diferenta dintre un chist si o tumora doar prin examinare fizica. Iata cateva diferente dintre chisturi si tumori:

• Consistenta – Un chist este un saculet umplut cu o alta substanta, cum ar fi aer sau fluid, de exemplu. Tumorile sunt mase solide de tesut, ce apar in urma diviziunii necontrolae a celulelor – aceste mase sunt astfel acumulari de tesut. Chisturile sunt moi la atingere in general si mobile. Tumorile sunt in general ferme la atingere.
• Cauze – Chisturile pot aparea din cauze precum: afectiuni medicale sau genetice, multiplicarea celulelor moarte, leziuni sau iritatii ale foliculilor de par, infectii inflamatorii etc. Tumorile apar din diviziunea celulara anormala, celulele care ar trebui sa moara raman si se acumuleaza.
• Cancer sau nu – Chisturile sunt in general necanceroase, in timp ce tumorile pot fi benigne (necanceroase) sau maligne (canceroase).
• Tratament – Multe chisturi nu necesita tratament, decat daca acestea cauzeaza disconfort. Tumorile canceoase necesita o serie de terapii anti cancer.

Cauzele aparitiei chisturilor

Majoritatea chisturilor se formeaza fara un motiv aparent. Exista multe tipuri de chisturi cu o varietate de cauze. Unele tipuri sunt legate de o afectiune medicala de baza, cum ar fi sindromul ovarelor polichistice. Altele se formeaza direct pe piele cand celulele moarte ale pielii se inmultesc in loc sa fie eliminate asa cum e normal. Unele dintre cauzele cunoscute ale chisturilor includ:

• canale blocate, care determina acumularea de lichid;
• defecte ale celulelor;
• afectiuni genetice;
• infectii;
• boli mostenite;
• paraziti;
• inflamatie cronica;
• iritatie chimice sau mecanica;
• efectele supraexpunerii la soare.

Tipuri de chisturi

Clasificare in functie de localizare

Unele dintre numeroasele tipuri de chisturi includ:

• Chisturi mamare – sunt saculeti plini cu lichid, de obicei sunt mobili si daca sunt mai multe chisturi poate fi vorba de mastoza fibrochistica;
• Chisturi ale pielii – mase nedureroase, care pot aparea oriunde pe piele;
• Chisturi epidermoide sau chisturi sebacee – chisturi benigne ce se formeaza pe foliculul pilos si apar frecvent pe piept, spate sau pe organele genitale;
• Chisturi ganglionare – apar de obicei in apropierea zonelor articulare ale incheieturii mainii;
• Chisturi hepatice – se dezvolta la nivelul ficatului;
• Chisturi renale – se dezvolta la nivelul rinichilor;
• Chisturi ovariene – se formeaza pe ovare, de obicei in perioada de ovulatie, sunt inofensive si adesea nu provoaca simptome;
• Chisturi pilonidale – se formeaza aproape de partea superioara, de mijloc a feselor si de obicei sunt umplute cu resturi de piele, uleiuri corporale, par si alte elemente;
• Chistul Baker – cunoscut si sub numele de chist popliteal, este un chist plin cu lichid care se formeaza in partea din spate a genunchiului, de obicei din cauza unor probleme cu genunchiul, cum ar fi leziuni la genunchi sau artrita;
• Acnee chistica – rezulta dintr-o combinatie de bacterii, sebum si pielea moarta care infunda porii si este cel mai sever tip de acnee la adultii tineri, dar de obicei se reduce odata cu varsta;
• Chist mucos – este un saculet plin cu lichid care se formeaza pe buza sau in jurul gurii atunci cand glandele salivare devin infundate cu mucoase (de obicei cauzele includ muscarea buzelor sau a obrazului, piercing-uri la nivelul gurii, afectarea glandelor salivare sau igiena dentara precara);
• Dermatofibrom – mase rotunde rosiatice sau maronii ce apar de obicei pe maini si picioare;
• Foliculita – chisturi mici formate din cauza foliculilor de par inflamati care apar cel mai frecvent pe fata si scalp;
• Keratoacantom – mici chisturi cauzate de cresterea anormala a celulelor din cauza unei leziuni cutanate anterioare;
• Keratosis pilaris – mici chisturi albe sau rosii care au o suprafata aspra;
• Lipoame – mase subcutanate cu crestere lenta, inofensive, care sunt formate din tesut moale, oferindu-le astfel o consistenta cauciucata.

Cauzele aparitiei tumorilor

Tumorile sunt rezultatul cresterii anormale a celulelor. De obicei, celulele din corp cresc si se divid pentru a forma celule noi ori de cate ori corpul are nevoie de ele. Cand celulele mai vechi mor, acestea sunt inlocuite cu altele noi. Tumorile se formeaza atunci cand acest proces este afectat si celulele vechi deteriorate supravietuiesc atunci cand ar trebui sa moara. Cand aceste celule in plus continua sa se divida, se poate forma o tumora.

Tipuri de tumori

Exista trei tipuri principale de tumori: benigne, premaligne si maligne.

Tumorile benigne

Tumorile benigne nu sunt canceroase. Majoritatea tumorilor benigne nu sunt daunatoare si este putin probabil sa afecteze alte parti ale corpului. Cu toate acestea, pot provoca dureri sau alte probleme daca pun presiune asupra nervilor sau vaselor de sange sau daca declanseaza supraproductia de hormoni.

Exemple de tumori benigne includ:

• adenoame – se dezvolta in tesutul epitelial glandular, care este membrana subtire care acopera glandele, organele si alte structuri din corp (ex: polipi de colon, adenoame hepatice, fiboadenoamele);
• fibroame – pot creste pe tesutul fibros sau conjunctiv al oricarui organ (fibrom uterin, angiofibromele, care pot aparea sub forma de mici umflaturi rosii pe fata, dermatofibromele, care apar pe piele, adesea pe picioare);
• hemangioame – se formeaza atunci cand vasele de sange cresc excesiv;
• lipoame – sunt formale din celule grase, pot aparea la orice varsta, dar adesea afecteaza persoane intre 40 si 60 de ani (ex: fibrolipoamele si angiolipoamele).

Tumorile benigne se formeaza intr-un singur loc fara a se raspandi in tesutul inconjurator.

Tumori premaligne

In cazul acestor tumori, celulele nu sunt canceroase inca, dar au potentialul de a deveni maligne.

Exemple includ:

• Keratoza actinica sau keratoza solara – se poate transforma in carcinom cu celule scuamoase, de aceea medicii recomanda de obicei tratarea;
• Displazie cervicala – se produce o modificare in celulele care captusesccolul uterin si provine adesea de la papilomavirusul uman (HPV), o infectie frecventa la tineri – poate duce la cancer de col uterin;
• Metaplazie pulmoara – cresteri ce apar in bronhii si pot deveni celule scuamoase sau cancer;
• Leucoplazie – determina formarea unor pete albe groase in gura.

Tumori maligne

Tumorile maligne sunt canceroase si se pot raspandi in tesutul din apropiere. Pe masura ce tumorile canceroase cresc, celulele canceroase se pot desprinde de tumora si pot circula in intregul corp, formand noi tumori. Celulele pot creste si se pot astfel raspandi in alte parti ale corpului. Unele tumori benigne pot deveni premaligne si apoi maligne. Din acest motiv, este mai bine sa se monitorizeze orice crestere.

Tumorile maligne pot creste rapid si se pot raspandi in alte parti ale corpului intr-un proces numit metastaza.

Diferite tipuri de tumori maligne isi au originea in diferite tipuri de celule. Exemplele includ:

• Carcinom – Aceste tumori se formeaza din celulele epiteliale, care sunt prezente in piele si tesutul care acopera sau captuseste organele corpului. Carcinoamele pot aparea in stomac, prostata, pancreas, plamani, ficat, colon sau san.
• Sarcom – Aceste tumori incep in tesutul conjunctiv, cum ar fi cartilajul, oasele, tesutul adipos si nervii. Au originea in celulele din afara maduvei osoase.
• Tumori cu celule germinale – Aceste tumori se dezvolta in celulele care produc sperma si ovule. De obicei apar in ovare sau testicule, dar pot aparea si in creier, abdomen sau in piept.
• Blastom – Aceste tumori se formeaza din tesutul embrionar sau celulele in curs de dezvoltare. Blastomele sunt mult mai frecvente la copii decat la adulti. Ele pot duce la tumori in creier, ochi sau in sistemul nervos.

Diagnosticarea chisturilor si un tumorilor

Uneori, medicii depisteaza un chist sau tumora in timpul unui examen fizic, dar se bazeaza adesea pe tehnicile imagistice de diagnostic. Tehnicile imagistice de diagnosticare ajuta medicul sa-si dea seama ce se afla in interiorul saculetului. Aceste tipuri de proceduri includ ecografii, tomografii, scanari RMN si mamografii.

Singura modalitate de a confirma daca un chist sau tumora este canceroasa este sa se faca o biopsie. Aceasta implica prelevarea unei parti sau a intregii mase. Se va examina tesutul la microscop pentru a verifica daca celulele sunt canceroase.

Tratarea chisturilor si a tumorilor

Tratamentul pentru un chist va depinde de diversi factori, inclusiv tipul de chist, unde este, dimensiunea acestuia si gradul de disconfort pe care il provoaca. Un chist foarte mare care provoaca simptome poate fi indepartat chirurgical. Uneori, medicii pot decide sa scurga sau sa aspire chistul prin introducerea unui ac sau cateter in cavitate. Uneori, medicii examineaza lichidul aspirat la microscop pentru a determina daca sunt prezente celule canceroase.

Multe chisturi apar ca urmare a unei afectiuni medicale cronice sau subiacente, asa cum se poate intampla cu sanii fibrochistici sau sindromul ovarelor polichistice – in astfel de cazuri, tratamentul se concentreaza pe starea medicala de baza.

Tratamentul pentru chisturi si tumori depinde in totalitate de cauze, indiferent daca sunt canceroase si unde sunt localizate. Cu toate acestea, majoritatea chisturilor nu necesita tratament. De asemenea, de obicei, tumorile benigne nu au nevoie de tratament. Daca tumora afecteaza o zona din apropiere sau cauzeaza alte probleme, poate fi nevoie de o interventie chirurgicala pentru a o elimina. Tumorile canceroase necesita aproape intotdeauna tratament cu indepartare chirurgicala, radioterapie sau chimioterapie. In unele cazuri, este posibil sa aveti nevoie de o combinatie a acestor tratamente.

Semnale de alarma

Mergeti mereu la medic daca observati o masa anormala de tesut de orice tip. Informati imediat medicul daca va confruntati cu:

• hemoragii sau scurgeri;
• durere sau sensibilitate;
• masa isi schimba culoarea;
• masa creste repede;
• apar mancarimi, roseata sau umflare.

Referinte:
(1) https://www.medicalnewstoday.com/articles/160821
(2) https://www.webmd.com/cancer/brain-cancer/qa/what-is-a-tumor
(3) https://www.medicalnewstoday.com/articles/321881
(4) https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/cancer/expert-answers/tumor/faq-20057829
(5) https://blog.dana-farber.org/insight/2019/04/whats-the-difference-between-a-cyst-and-a-tumor/