Tulburarea de stres post-traumatic in cancer

Citeste in articolul de mai jos mai multe despre tulburarea de stres post-traumatic in cancer, in ce masura poate afecta pacientii dupa un diagnostic de cancer, cum se manifesta si ce solutii exista.

CUPRINS:

1. Tulburarea de stres post-traumatic – poate sa apara in cancer?
2. Cum se manifesta tulburarea de stres post-traumatic in cancer?
3. Cauze si factori de risc
4. Stresul post-traumatic – cum afecteaza viata?
5. Tratament

Tulburarea de stres post-traumatic – poate sa apara in cancer?

Tulburarea de stres posttraumatic (PTSD) este o tulburare psihiatrica ce poate aparea la persoanele care au experimentat sau au asistat la un eveniment traumatic, cum ar fi un dezastru natural, razboi, violenta sexuala etc. PTSD a fost identificat pentru prima data la veterani ai Primului Razboi Mondial si in ultimii ani la veterani ai misiunilor din Afganistan si Irak. Cu toate acestea, poate afecta pe oricine a suferit o amenintare grava de violenta sau moarte.

Cancerul ca eveniment traumatic

Tulburarea de stres post-traumatic este o afectiune cauzata de stresul mental si emotional care apare de obicei ca urmare a unei rani sau a unui eveniment traumatic. Desi este adesea trecuta cu vederea, o boala grava precum cancerul poate duce uneori la PTSD. De fapt, cea mai recenta editie a Manualului de Diagnostic si Statistica pentru Tulburarile Mintale identifica o „boala care pune viata in pericol sau o afectiune medicala debilitanta” ca un posibil eveniment traumatic ce poate duce la simptome de stres posttraumatic (PTS) sau PTSD complet.

In contextul cancerului, simptomele de stres post-traumatic pot aparea dupa ce pacientii au fost informati cu privire la diagnostic (din cauza naturii traumatice a diagnosticului in sine sau a modului in care au fost transmise informatiile) sau ca raspuns la progresul cancerului si/sau efectele secundare ale tratamentului, complicatii, disfunctii sau alte experiente medicale legate de tratamentul cancerului.

Stresul post-traumatic (PTS) legat de cancer este destul de comun si poate aparea impreuna cu depresia si anxietatea. Se estimeaza ca PTSD in general apare la aproximativ 3 – 4% dintre pacientii care sunt recent diagnosticati si la pana la 35% dintre pacientii evaluati dupa tratamentul cancerului.

Citeste si: Cancerul si sanatatea mentala

Cum se manifesta tulburarea de stres post-traumatic in cancer?

Simptomele PTSD au potentialul de a afecta viata de zi cu zi. Deoarece stresul se poate manifesta in moduri diferite, simptomele de stres post-traumatic pot fi complicate si greu de identificat. Exista o diferenta intre stresul normal in fata unui diagnostic de cancer si incapacitatea de a functiona dupa un diagnostic sau dupa ce cancerul a disparut. Despre teama de recidiva cancerului poti citi pe larg aici.

Simptomele PTSD sunt similare cu cele ale altor stari, cum ar fi depresia si anxietatea, dar unul dintre semnele principale care distinge PTSD este reexperimentarea evenimentului traumatic, adesea sub forma de vise recurente sau ganduri intruzive.

Semne si simptome

PTSD este definita ca o tulburare de anxietate care se dezvolta ca reactie la o ranire fizica sau o suferinta mentala sau emotionala severa. Specialistii in sanatate mentala clasifica simptomele in patru tipuri diferite:

• re-experimentare: atunci cand o persoana retraieste un eveniment traumatizant prin amintiri intruzive si suparatoare, flashback-uri, ruminatii si cosmaruri;
• evitare: atunci cand persoana devine amortita emotional si evita locurile, oamenii si activitatile care amintesc de trauma (evitarea cognitiva si comportamentala a stimulilor legati de cancer);
• hiperexcitare: atunci cand persoana are dificultati de somn si de concentrare, se simte agitata sau speriata si este usor iritata sau furioasa;
• schimbari negative ale dispozitiei si constientizarii: atunci cand o persoana se simte izolata de alti oameni si experimenteaza schimbari negative ale dispozitiei, ale modurilor de a gandi sau de a-si aminti lucruri.

Tulburarea de stres post-traumatic se caracterizeaza prin incapacitatea de a te relaxa de teama ca o trauma va reveni, precum si evitarea lucrurilor asociate cu trauma, cum ar fi o anumita zona a orasului. De exemplu, dupa finalizarea tratamentului, pacientii pot evita complet zona spitalului unde au fost internati, iar simplul fapt ca vad spitalul le poate declansa anxietate sau un sentiment de teama de moarte. Poate include si retrairea unui eveniment traumatic in cosmaruri si flashback-uri.

Retineti!

PTSD poate duce, de asemenea, la comportamente autodistructive, cum ar fi abuzul de alcool, precum si la alte probleme de sanatate mentala, inclusiv anxietate, depresie etc.

Simptomele PTSD apar de obicei in termen de 3 luni de la un eveniment traumatic, dureaza mai mult de o luna si pot afecta grav viata de zi cu zi. In unele cazuri, simptomele pot sa reapara dupa multi ani sau pot sa nu apara decat la cativa ani de la un eveniment traumatic.

Citeste si: Frica de cancer sau carcinofobia

Cauze si factori de risc

Simptomele PTSD pot aparea brusc, treptat sau pot veni si dispar in timp. Uneori, simptomele apar ca din senin. Alteori, acestea sunt declansate de factori ca data la care a primit diagnosticului sau a facut interventia chirurgicala, proceduri imagistice ulterioare sau o anumita imagine, un sunet sau miros.

Anumiti factori legati de cancer pot declansa PTSD, cum ar fi:

• diagnosticul in sine;
• durere sau disconfort din cauza cancerului sau a tratamentului;
• proceduri de testare si imagistica;
• spitalizare;
• frica de recidiva cancerului.

Factori de risc

Exista, de asemenea, cativa factori care pot creste riscul de stres post-traumatic, cum ar fi:

• experiente de viata – anumite traume din copilarie sau din trecut;
• capacitatea generala de gestionare a stresului;
• istoricul personal de anxietate sau depresie;
• un cancer metastatic sau un diagnostic de cancer mai grav sau mai greu de tratat;
• lipsa unui sistem de sprijin puternic in prieteni si familie;
• necesitatea de a face fata mai multor situatii stresante in acelasi timp (ingrijorare cu privire la infertilitate, probleme financiare, nevoia de a lua concediu de la serviciu etc.);
• lipsa unei bune intelegeri a diagnosticului;
• sentimentul ca nu poate comunica eficient cu echipa medicala.

De cealalta parte, PTSD in cancer este mai putin probabil daca:

• obtineti sprijin puternic din partea familiei si a prietenilor;
• aveti informatii corecte despre stadiul cancerului;
• aveti relatii bune cu membrii echipei medicale.

Factori declansatori pentru simptome

Pentru unele persoane, anumite privelisti, sunete, mirosuri, locuri si sentimente pot duce la flashback-uri ale experientei. Acestea pot sa includa:

• campanii despre cancer;
• reclame despre cancer sau tratamente pentru cancer;
• alimentele consumate sau evitate in timpul tratamentului pentru cancer;
• povesti despre experientele altor persoane legate de cancer;
• spitale, cabinete medicale si centre de imagistica;
• dureri sau alte simptome – care pot duce la teama ca boala a reaparut.

PTSD poate afecta si ingrijitorii pacientilor cu cancer

Cand afli ca o persoana draga are cancer, a-i vedea suferinta poate provoca traume. Un ingrijitor poate dezvolta PTSD in timpul perioadei de tratament sau ulterior, chiar si ani mai tarziu. Acest lucru este valabil mai ales in cazul parintilor care ingrijesc un copil cu cancer, dar nu numai. Vezi aici: Sfaturi pentru apartinatorii pacientilor cu cancer

Stresul post-traumatic in cancer – cum afecteaza viata?

Stresul post-traumatic in cancer se manifesta diferit pentru fiecare persoana si poate afecta in mod diferit. Unii pacienti sunt atat de afectati de ganduri intruzive, incat suferinta emotionala devine atat de severa pana la punctul in care ajung sa se imbolnaveasca fizic. Altii nu accepta realitatea si evita anumite aspecte ale bolii sau chiar au probleme in a-si aminti anumite detalii despre boala, diagnostic, tratamente. Alti pacienti se concentreaza obsesiv pe detaliile tratamentelor sau isi fac griji ca micile schimbari in corpul lor semnaleaza reaparitia cancerului. De cealalta parte, unii se pot simti atat de lipsiti de speranta incat nu reusesc sa mai mearga la consultatii sau sa continue tratamentul.

Tratament

Sunt disponibile diferite optiuni terapeutice pentru a reduce stresul posttraumatic. In primul rand, terapia cognitiv-comportamentala antreneaza pacientii cu cancer sa schimbe modul in care gandesc. Ajuta pacientii sa isi recunoasca simptomele, sa invete modalitati de a face fata si de a gestiona stresul, cum ar fi prin tehnici de respiratie si relaxare, sa inlocuiasca gandurile negative cu modele de gandire mai echilibrate si mai utile. De asemenea, pacientii invata sa inteleaga si sa identifice factorii declansatori. Pot fi utile si grupurile de suport. Citeste mai multe despre Psiho-oncologie si grupurile de suport oncologic.

Un alt tratament de psihoterapie pentru PTSD este desensibilizarea si reprocesarea prin miscari oculare (EMDR), care concentreaza pacientul asupra miscarilor oculare, in timp ce aduce in discutie evenimentele traumatice subiacente si apoi transforma incet gandurile catre situatii mai pozitive. Unii pacienti pot avea nevoie de medicamente pentru simptome. Acestea pot include antidepresive, medicamente pentru reducerea stresului, medicamente anti-anxietate sau antipsihotice.

Recomandari si sfaturi

• Este important sa va recunoasteti si sa va acceptati sentimentele. Nu negati si nu ignorati ceea ce simtiti. Acceptarea sentimentelor face parte din procesul de vindecare. Retineti ca nu exista un mod corect sau gresit de a gandi sau de a simti. Manifestati auto-compasiune, iubire de sine, rabdare si grija de sine.
• Vorbiti despre ceea ce simtiti si ceea ce ganditi cu cineva in care aveti incredere. Poate fi util sa scrieti in jurnal (vezi aici mai multe despre jurnalul ca instrument terapeutic in cancer), sa va exprimati prin arta sau alte mijloace creative pentru a va intelege si gestiona sentimentele.
• Este important sa va concentrati ce ceea ce puteti controla, cum ar fi petrecerea timpului facand ceva ce va place, cum ar fi un hobby, timp cu cei dragi, grija de sine etc.
• Evitati insa gandirea obsesiva. Acordati-va zilnic o perioada de 10 minute in care va puteti concentra pe deplin asupra sentimentelor si grijilor, fricilor. Cand gandurile intruzive va vin in cap in timpul zilei, notati-le si „amanati-le” pentru perioada desemnata.
• Gasiti modalitati de gestionare a stresului, ca meditatie, yoga, mindfulness, plimbari in natura, masaj, aromaterapie, exercitii de respiratie etc. Relaxarea nu trebuie vazuta ca un lux – este un pas necesar in recuperare.
• Faceti miscare in mod regulat. Exercitiile fizice regulate stimuleaza serotonina, endorfinele si alte substante chimice care ne ajuta sa ne simtim mai bine. Miscarea este una dintre cele mai simple si mai eficiente moduri de a reduce stresul si anxietatea.
• Adoptati o alimentatie sanatoasa. Cand corpul este sanatos si beneficiaza de nutrientii necesari, va face mai usor fata stresului si traumei. Evitati cofeina, alcoolul si nicotina, care pot agrava simptomele.
• Stabiliti-va un program sanatos de somn. Somnul insuficient sau de slaba calitate poate agrava simptomele traumei. Mergeti la culcare si treziti-va la aceeasi ora in fiecare zi si urmariti sa dormiti 7- 9 ore in fiecare noapte.

Referinte:
(1) https://www.cancer.org/treatment/survivorship-during-and-after-treatment/long-term-health-concerns/post-traumatic-stress-disorder-and-cancer.html
(2) https://www.cancer.gov/about-cancer/coping/survivorship/new-normal/ptsd-pdq
(3) https://www.psychiatrictimes.com/view/cancer-related-posttraumatic-stress-disorder-assessment-and-treatment-considerations
(4) https://www.cancercenter.com/integrative-care/ptsd
(5) https://www.breastcancer.org/treatment-side-effects/ptsd-post-traumatic-stress-disorder