Sindromul Cowden – cauze, simptome, tratament

Sindromul Cowden este o afectiune rara, legata de aparitia anumitor forme de cancer. Iata care sunt simptomele si semnele asociate, ce cauze exista si ce implica metodele de diagnostic.

CUPRINS:

1. Ce este sindromul Cowden?
2. Semne si simptome
3. Cauze
4. Diagnostic
5. Tratament

Ce este sindromul Cowden?

Sindromul Cowden (boala Cowden sau sindromul de hamartom multiplu) este o boala rara autozomal dominanta. Duce la aparitia de mase benigne asemanatoare tumorilor – pseudotumori – numite hamartoame. Acestea pot sa apara la nivelul pielii, mucoasei, oaselor, tractului genito-urinar, tractului gastro-intestinal, ochilor si sistemului nervos central. Pielea este afectata in aproape 90-100% dintre cazurile de sindrom Cowden.

Aceasta tulburare este, de asemenea, asociata cu dezvoltarea diferitelor tumori maligne, cum ar fi cancerul de san, de tiroida si endometru. Riscul de a dezvolta cancer de san este de 85%. Pentru cancerul tiroidian riscul este de aproximativ 35%, iar riscul de cancer endometrial este de aproximativ 28%.

Sindromul Cowden face parte dintr-un grup de tulburari cauzate de o mutatie a genei PTEN. Alte sindroame clinice asociate sunt sindromul Bannayan-Riley-Ruvalcaba (BRR, diagnosticat la copii) si sindromul Proteus.

Semne si simptome

Sindromul Cowden se caracterizeaza in principal prin dezvoltarea unor leziuni muco-cutanate benigne, mase multiple, necanceroase (numite hamartoame) in diferite zone ale corpului. Aproximativ 99% dintre persoanele care au sindromul Cowden vor avea mase benigne pe piele sau la nivelul gurii si in captuseala interioara a tractului gastro-intestinal. Alte semne si simptome includ macrocefalie sau dimensiune mai mare a capului, anomalii ale sistemului vascular, boli benigne ale sanului, ale tiroidei si endometrului etc.

Cauze

Cauza sindromului Cowden este de obicei legata de o mutatie a genei de supresie tumorala PTEN care determina o diviziune celulara necontrolata ce duce la dezvoltarea de hamartoame si tumori maligne. Aproximativ 20% dintre pacientii cu boala Cowden nu au o cauza genetica identificata. In cazuri rare, aceasta boala poate rezulta din mutatii ale altor gene, inclusiv KLLN, SDHB, SDHC, SDHD, PIK3CA, AKT1. Sindromul Cowden este o afectiune autozomal dominanta, ceea ce inseamna ca exista risc de 50% ca si copiii unei persoane afectate sa aiba, de asemenea, sindromul.

Related Post

Diagnostic

Diagnosticul incepe cu un istoric medical complet, inclusiv un istoric familial de tumori maligne. Mai mult, se recomanda o examinare fizica amanuntita, cu monitorizare anuala, pentru a detecta orice afectiuni maligne. Se vor face si teste ale functiei tiroidiene, analize de urina si teste ale functiei hepatice. Ar trebui efectuate proceduri imagistice pentru a detecta un eventual cancer si biopsii pentru leziunile cutanate.

Criteriile majore de diagnostic includ:

  • cancer tiroidian, mamar sau endometrial;
  • multiple hamartoame gastrointestinale sau ganglioneuroame;
  • macrocefalie;
  • o zona decolorata a pielii de la nivelul glandului penian;
  • leziuni muco-cutanate;
  • keratoza palmoplantara multipla;
  • multiple zone asemanatoare verucilor pe fata;
  • papilomatoza mucoasa extinsa in cavitatea bucala.

Criteriile minore includ:

  • cancer de colon;
  • dizabilitati intelectuale;
  • tulburare din spectrul autist;
  • o varianta de cancer tiroidian;
  • leziuni tiroidiene, cum ar fi adenom sau gusa;
  • cancer la rinichi;
  • anomalii vasculare;
  • lipoame;
  • o tulburare testiculara cunoscuta sub numele de lipomatoza.

Acest sindrom este suspectat daca o persoana are 3 criterii majore fara macrocefalie, fie un criteriu major si 3 criterii minore, 4 criterii minore sau o ruda cu diagnostic clinic de sindrom Cowden sau BRR. Dupa acest diagnostic initial, pacientul poate fi supus testarii genetice pentru confirmare. Un test de sange este utilizat pentru a determina daca persoana are o mutatie a genei PTEN. Diagnosticul este confirmat daca se constata o mutatie a genei PTEN sau a altor gene asociate.

Screening pentru depistarea cancerului

Deoarece sindromul Cowden creste foarte mult riscul de a dezvolta diferite tipuri de cancer, este important sa respectati un screening strict pentru depistarea precoce. Screening-ul include pentru femei:

  • autoexaminarea sanilor;
  • examene mamare efectuate de medic la fiecare 6- 12 luni incepand cu varsta de 25 de ani;
  • screening pentru cancer endometrial;
  • mamografii anuale incepand cu varsta de 30-35 de ani;
  • screening anual prin rezonanta magnetica (RMN).

Atat pentru femei, cat si pentru barbati se recomanda examen fizic anual, ecografii tiroidiene, colonoscopii, ecografii renale etc. Poate fi necesara biopsia pentru a diagnostica leziunile cutanate.

Tratament

Tratamentul cu retinoizi sistemici poate controla leziunile cutanate asociate cu sindromul Cowden. Tratamentul topic s-a observat ca are beneficii minime. Leziunile cutanate trebuie indepartate numai daca se suspecteaza malignitate sau simptomele (de exemplu, durere, deformare, cicatrizare crescuta) sunt grave. Pacientii cu boala Cowden trebuie sa faca anual controale medicale amanuntie si analize pentru a depista eventuale complicatii ale bolii si existenta tumorilor maligne interne. Consilierea genetica este foarte importanta, in special pentru femeile care prezinta cel mai mare risc de complicatii maligne. Retinoizii orali, de obicei acitretina, pot controla temporar unele dintre leziunile cutanate. Leziunile reapar adesea cand tratamentul este oprit. Cel putin 40% dintre pacientii cu boala Cowden au cel putin o forma de cancer. Daca tumorile maligne sunt depistate in stadii incipiente, rata de vindecare este ridicata, cu un tratament adecvat.

Referinte:
(1) https://medlineplus.gov/genetics/condition/cowden-syndrome/#causes
(2) https://www.aocd.org/page/CowdenSyndrome
(3) https://www.cancercenter.com/risk-factors/cowden-syndrome
(4) https://www.cancer.net/cancer-types/cowden-syndrome
(5) https://rarediseases.info.nih.gov/diseases/6202/cowden-syndrome

Mancas Malina: Absolventa a Facultatii de Bioinginerie Medicala - Universitatea de Medicina si Farmacie din Iasi, si a unui masterat de Bioinginerie Clinica.
Articole asemanatoare