Fumatul pasiv si riscul de cancer

Iata ce este fumatul pasiv si cum poate creste riscul de cancer si alte probleme de sanatate, cat de mare este acest risc si cum ne putem proteja de fumul de tigara.

CUPRINS:

1. Ce este fumatul pasiv?
2. Riscurile fumatului pasiv
3. Expunerea la fum de tigara si riscul de cancer
4. Cum ne putem proteja de fumatul pasiv?

Ce este fumatul pasiv?

Fumatul pasiv este expunerea la fumul de tigara sau fum pasiv. Fumul pasiv reprezinta combinatia dintre fumul de la capatul aprins al unei tigari (fum secundar) si fumul expirat de fumatori (fum principal). Contine peste 7.000 de substante chimice, majoritatea toxice, iar aproximativ 70 dintre ele pot cauza cancer. O parte din fumul de tigara este invizibil, se raspandeste usor si poate ramane in aer ore intregi. De asemenea, se poate depune pe suprafete si haine. Fumul „de mana a treia” nu este de fapt fum, ci mai degraba reprezinta toxinele lasate in urma de fum. Fumul de mana a treia, numit si fumat tertiar sau fumat ultra-pasiv, se refera la particulele reziduale din fumul de tigara care se depun pe suprafete sau in tesaturi, inclusiv covoare, mobilier si imbracaminte.

Fumul pasiv afecteaza pe oricine este expus la tutunul ars sau fumul expirat. Insa, riscul este mai mare pentru:

• copii;
• varstnici;
• femeile insarcinate;
• persoanele cu probleme de respiratie sau boli de inima;
• lucratorii din industria serviciilor, cum ar fi cei care lucreaza in restaurante si barmanii;
• animale de companie.

Locuintele pot fi o sursa importanta de expunere la fum de tigara pentru sugari si copii mici, daca parintii sau alte persoane fumeaza in casa. Nivelurile de expunere pot fi, de asemenea, crescute in locuri publice inchise unde este permis fumatul. De asemenea, daca se fumeaza in masina, substantele toxice se pot acumula rapid – chiar si atunci cand geamurile sunt deschise sau aerul conditionat este pornit.

Riscurile fumatului pasiv

Fumul pasiv contine are aceleasi substante chimice nocive pe care le inhaleaza oamenii care fumeaza. Multi factori afecteaza tipul substantelor chimice din fum si cat de multe dintre ele se gasesc in fumul pasiv. Acesti factori includ tipul de tutun utilizat la fabricarea unui anumit produs, substantele chimice adaugate (inclusiv arome precum mentolul) si materialul in care este invelit tutunul.

Expunerea la fum de tigara – probleme asociate

Expunerea la fumul de tigara are efecte daunatoare imediate asupra inimii si vaselor de sange si poate creste riscul de boli coronariene si accident vascular cerebral. Persoanele care nu fumeaza, dar sunt expuse la fumatul pasiv acasa sau la locul de munca prezinta o crestere a riscului de a dezvolta boli de inima cu 25–30%. Nu exista un nivel sigur de expunere la fumatul pasiv. Orice nivel de expunere este nociv.

Expunerea la fumul pasiv provoaca inflamatie pulmonara si scade nivelul anumitor vitamine din organism. Aceste efecte pot creste probabilitatea unei persoane de a dezvolta probleme de sanatate. Expunerea la fumatul pasiv afecteaza functionarea normala a inimii, a sangelui si a sistemului vascular, crescand riscul de atac de cord. Chiar si expunerea scurta la fumatul pasiv poate deteriora captuseala vaselor de sange si poate face ca trombocitele sa devina mai lipicioase. Persoanele care sufera deja de boli de inima prezinta un risc mult mai mare de a prezenta complicatii din urma expunerii la fum de tigara.

Pe langa toate aceste probleme de sanatate de mai sus, expunerea la fumatul pasiv poate creste riscul unei persoane de a dezvolta cancer pulmonar si alte forme de cancer. Aproape 10-15% dintre cancerele pulmonare diagnosticate la cei care nu fumeaza sunt atribuite fumatului pasiv. Aceasta expunere a fost, de asemenea, asociata cu un risc mai mare de cancer la nivelul gurii, gatului, laringelui, pancreasului, vezicii urinare, rinichilor, colului uterin si risc mai mare de leucemie.

Expunerea copiilor la fum de tigara – riscuri

Fumul pasiv este deosebit de periculos pentru bebelusi si copii mici, deoarece corpurile si plamanii lor sunt inca in curs de dezvoltare. Expunerea copiilor la fum pasiv poate duce la scaderea imunitatii, risc mai mare de infectii pulmonare (cum ar fi bronsita si pneumonia), tuse, respiratie suieratoare si dificultati de respiratie, infectii repetate ale urechii. Fumatul pasiv poate declansa, de asemenea, crize de astm sau agraveaza simptomele astmului. La copiii foarte mici, expunerea la fum de tigara creste, de asemenea, riscul de probleme mai grave, inclusiv sindromul mortii subite a sugarului.

Expunerea femeilor insarcinate la fumatul pasiv a fost legata de o greutate mai mica a bebelusilor la nastere. Cancerele din copilarie, cum ar fi leucemia, limfomul si cancerele cerebrale pot fi legate de fumatul pasiv.

Expunerea la fum de tigara si riscul de cancer

Fumul de tigara contine peste 7000 substante chimice, dintre care cel putin 70 sunt cunoscute ca fiind cu risc de a cauza cancer. Agentia Internationala pentru Cercetarea Cancerului a clasificat fumatul pasiv drept cancerigen uman cunoscut (un agent care poate cauza cancer). Este legat mai ales de risc de cancer pulmonar. Insa, numeroase cercetari sugereaza, de asemenea, ca fumatul pasiv poate creste riscul de cancer mamar, cancer nazofaringian, cancere de cap si gat, cancere orale, cancer pancreatic, cancer laringian, cancer renal, cancer al vezicii urinare, leucemie, limfom si tumori cerebrale la copii.

Fumatul pasiv poate cauza cancer in aproape acelasi mod ca fumatul direct. Cand o persoana aprinde o tigara, fumul este eliberat in aer atat din hartia care arde si din tutun in sine cat si din aerul expirat de fumator (fumul principal). Ambele tipuri de fum contin substante care sunt daunatoare, inclusiv agenti cancerigeni sau agenti care cauzeaza cancer, precum 1,3-butadiena, benzen, cadmiu, formaldehida sau nitrozamine specifice tutunului. Expunerea la substante cancerigene poate provoca mutatii care pot duce la cancer. La inceput, corpul poate fi capabil sa repare daunele. Insa, daca sunteti expus la fumat pasiv pentru o lunga perioada de timp, este posibil ca organismul sa nu mai poata repara daunele.

Despre Fumat si riscul de cancer poti citi pe larg aici.

Cum ne putem proteja de fumatul pasiv?

Singura modalitate de a proteja pe deplin nefumatorii de fumatul pasiv este prin evitarea fumatului in spatiile din interior si evitarea expunerii la fum de tigara. Deschiderea ferestrelor, utilizarea ventilatoarelor sau a sistemelor de ventilatie si restrictionarea fumatului in anumite incaperi din casa sau la anumite ore NU elimina expunerea la fumatul pasiv. Deschiderea ferestrelor sau folosirea unui ventilator nu previn expunerea la fumul de tigara. Toxinele din fum nu dispar. Acestea pot si sa se depuna pe par, haine, covoare si mobilier. Aceste toxine sunt adesea numite „fum de mana a treia”, fumat tertiar sau fumat ultra-pasiv.

Daca voi sunteti cei fumatori si ii expuneti pe ceilalti la fum de tigara, este important pentru sanatatea voastra si a celor din jur sa renuntati la fumat. Iata aici Ghidul pentru renuntarea la fumat. De asemenea, nu fumati in interiorul locuintelor sau in masina.

Recomandari:

• Nu permiteti fumatul in locuinta. Daca un oaspete vrea sa fumeze, rugati-l sa iasa afara pentru a fuma, cu usile inchise pentru ca fumul sa nu patrunda in interior. Daca limitati fumatul la 1-2 incaperi, asta NU va va proteja de fumul de tigara – fumul trece cu usurinta dintr-o incapere in alta fara sa ne dam seama.
• Nu permiteti nimanui sa fumeze in masina, chiar si cu geamurile jos.
• Invatati copiii sa evite fumatul pasiv.
• Cautati restaurante, baruri si alte locuri in care sa nu se fumeze deloc.
• Spuneti-le rudelor, prietenilor sau altor persoane sa nu fumeze in preajma voastra sau a copiilor.

De asemenea, pe masura ce tigarile electronice si dispozitivele similare au devenit mai populare in ultimii ani, o preocupare din ce in ce mai mare este daca aerosolii expirati, denumiti uneori vapori secundari, sunt daunatori pentru cei din jur. Nu exista suficiente studii in acest sens, insa datele de pana acum sugereaza ca acesti vapori nu sunt inofensivi. Acesti vapori ii expun pe cei din jur la nicotina si, eventual, la alte substante chimice daunatoare.

Referinte:
(1) https://www.oncolink.org/risk-and-prevention/smoking-tobacco-and-cancer/secondhand-smoke-and-health-risks
(2) https://www.cdc.gov/tobacco/data_statistics/fact_sheets/secondhand_smoke/health_effects/index.htm
(3) https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6164459/
(4) https://www.eea.europa.eu/publications/environmental-burden-of-cancer/second-hand-smoke
(5) ttps://cancer-code-europe.iarc.fr/index.php/en/ecac-12-ways/second-hand-smoke-recommendation
(6) https://www.cancerresearchuk.org/about-cancer/causes-of-cancer/smoking-and-cancer/what-is-passive-smoking
(7) https://www.cancer.net/navigating-cancer-care/prevention-and-healthy-living/stopping-tobacco-use-after-cancer-diagnosis/health-risks-secondhand-smoke