Iata de ce pot sa apara dificultati respiratorii in cancer, care sunt simptomele asociate, precum si recomandari utile si metode de tratament folosite.
CUPRINS:
1. Informatii generale
2. De ce apar dificultati respiratorii in cancer?
3. Diagnostic
4. Recomandari si tratamente
Informatii generale
Cancerul si tratamentele pentru cancer pot provoca dificultati respiratorii – dispnee, respiratie dificila sau senzatia de lipsa de aer. Cand apar dificultati de respiratie, este posibil ca organismul sa nu primeasca suficient oxigen. Se estimeaza ca 50-70% dintre pacientii cu cancer au dificultati respiratorii la un moment dat in timpul bolii. In caz de cancer pulmonar in stadiu avansat, procentul creste pana la 90%.
Dispneea poate aparea treptat sau foarte brusc. De asemenea, poate varia ca intensitate si frecventa episoadelor. Uneori, pot aparea dificultati respiratorii in timpul efortului, cum ar fi in caz de exercitii fizice, la urcatul scarilor, la efectuarea treburilor casnice etc. In alte cazuri poate sa apara senzatia de lipsa de aer si la odihna. Lipsa de aer este un simptom comun in cancerul pulmonar si in alte tipuri de cancer.
Pot sa apar simptome precum:
- respiratie dificila sau senzatie de lipsa de aer;
- respiratie zgomotoasa;
- respiratii foarte rapide si superficiale;
- cresterea pulsului;
- respiratie suieratoare;
- dureri in piept;
- piele palida sau albastruie, mai ales in jurul gurii;
- piele rece, umeda;
- anxietate sau sentimente de panica.
De ce apar dificultati respiratorii in cancer?
Persoanele cu cancer pot avea dificultati respiratorii din mai multe motive. De exemplu, o tumora poate sa blocheze caile respiratorii, sa preseze plamanii sau sa produca inflamatie in caile respiratorii. Tratamentele pentru cancer, in special pentru plamani, pot deteriora tesuturile si pot provoca efecte secundare care duc la dificultati respiratorii. In general, exista patru mecanisme principale care provoaca dificultati respiratorii in cancer:
- scaderea nivelului de oxigen in fluxul sangvin;
- niveluri crescute de dioxid de carbon in fluxul sangvin;
- scaderea capacitatii pulmonare;
- sarcina de lucru crescuta asociata cu respiratia normala.
Dificultatile respiratorii pot aparea din diferite motive, inclusiv:
- cancerul in sine, mai ales tumori in plamani sau in apropierea plamanilor;
- lichid in plamani sau in jurul plamanilor;
- ingustarea cailor respiratorii – bronhospasm;
- lipsa de oxigen in sange – hipoxemie;
- infectie;
- cicatrici de la radioterapie;
- slabirea musculatorii implicate in respiratie;
- presiunea de la distensie abdominala;
- anemia in cancer (nivel scazut de globule rosii in sange);
- tulburari respiratorii cronice subiacente, cum ar fi astmul sau emfizemul;
- probleme cardiace cauzate de chimioterapie;
- sedentarismul;
- obezitatea;
- dureri in cancer;
- alimentatie deficitara;
- stres si anxietate.
Dificultatile de respiratie pot fi foarte dificile pentru pacient din punct de vedere fizic si emotional, mai ales atunci cand este prezent si cancerul. Anxietatea emotionala care insoteste adesea un diagnostic de cancer poate contribui la senzatia de lipsa de aer. De asemenea, senzatia de lipsa de aer poate cauza anxietate, ceea ce poate duce la si mai multa lipsa de aer. Oboseala generala si casexia pot provoca, de asemenea, simptome de dispnee din cauza efortului respirator necesar.
Diagnostic
Daca aveti dificultati de respiratie, exista o serie de teste de laborator si studii imagistice pe care medicul le poate recomanda. Primul pas implica de obicei pulsoximetria pentru a verifica saturatia oxigenului. Se vor face si teste de sange precum si o serie de investigatii imagistice, cum ar fi o radiografie toracica sau o tomografie computerizata (CT) pentru a vedea daca exista vreun semn de obstructie, pneumonie sau alte probleme.
Cand ne referim la dificultati de respiratie, este important sa distingem senzatia subiectiva de a nu avea suficient aer de semnele fizice ale respiratiei afectate. Cele doua sunt adesea legate, dar nu mereu. Senzatia de lipsa de aer nu reflecta neaparat saturatia oxigenului din sange sau cantitatea de oxigen care ajunge la tesuturi. Unii oameni pot avea un nivel scazut de oxigen in sange, dar sa nu simta lipsa de aer. Altii pot raporta dificultati semnificative de respiratie, chiar daca nivelurile de oxigen sunt normale.
Recomandari si tratamente
Daca aveti dificultati de respiratie, exista tratamente care va pot ajuta. Acestea pot include medicamente, oxigenoterapie si terapii complementare. Tratamentele pot ajuta la imbunatatirea respiratiei, ameliorarea anxietatii asociate, reducerea inflamatiei in plamani, largirea cailor respiratorii, reducerea mucusului sau a excesului de lichid in plamani. Medicamentele pot fi administrate in multe moduri, inclusiv sub forma de tablete, injectii si inhalatoare. Medicamentele opioide, cum ar fi morfina, nu numai ca relaxeaza caile respiratorii si imbunatatesc respiratia, dar pot ajuta si la ameliorarea anxietatii. Persoanele cu anxietate severa sau cronica pot beneficia de medicamente anxiolitice precum lorazepam, diazepam si clonazepam pentru a reduce senzatia de dificultate de respiratie.
De asemenea, oxigenoterapia este un tratament care ofera oxigen suplimentar. Asigura un aport optim de oxigen daca aveti dificultati de respiratie.Terapia cu oxigen este de obicei utila numai daca aveti niveluri scazute de oxigen in sange. Daca dificultatile de respiratie sunt legate de interventii chirurgicale sau radioterapie, medicul va poate recomanda reabilitarea pulmonara ca optiune. Reabilitarea pulmonara este o abordare terapeutica relativ recenta care va poate ajuta sa gestionati problemele de respiratie, sa cresteti rezistenta si sa se reduca astfel dificultatile respiratorii.
Cel mai bun mod de a ameliora dificultatile de respiratie este tratarea cauzei
Insa, acest lucru s-ar putea sa nu fie intotdeauna posibil. Daca se identifica o cauza de baza a dispneei, tratamentul se concentreaza pe rezolvarea acelei probleme. De exemplu, daca o tumora blocheaza caile respiratorii, tratamente precum interventia chirurgicala, radioterapia, chimioterapia sau cauterizarea ar putea fi recomandate pentru indepartarea fizica a tumorii. In alte cazuri, cancerul avansat poate provoca anemie si infectii toracice, care la randul lor provoaca dispnee. Tratamentele pentru anemie si infectii pot include transfuzii de sange si antibiotice.
Daca aveti astm bronsic, emfizem sau bronsita cronica, medicul va poate recomanda un nebulizator sau un inhalator. Daca exista un cheag de sange in plamani, medicul poate prescrie un medicament pentru a subtia sangele (anticoagulant). In caz de pneumonie, medicul va poate prescrie antibiotice. Alte medicamente care pot ajuta la imbunatatirea respiratiei includ medicamente pentru durere cu actiune scurta.
Daca nu exista o cauza subiacenta clara, tratamentul pentru dispnee se concentreaza pe ameliorarea simptomelor si pe imbunatatirea calitatii vietii.
Alte recomandari utile
In plus, anxietatea poate face ca respiratia sa devina si mai dificila. Exercitiile de respiratie va pot ajuta sa va relaxati. Poate fi util sa incercati in astfel de episoade incetinirea ritmului respirator si sa respirati controlat. Concentrarea asupra modelului de respiratie poate ajuta la reducerea problemelor respiratorii. Respirati incet si uniform, inspirand adanc pe nas numarand pana la doi si expirand numarand pana la patru. Cand expirati, tineti buzele usor lipite, ca si cum ati sufla incet intr-o lumanare. De asemenea, puteti incerca sa utilizati perne pentru a va sprijini capul si partea superioara a corpului atunci cand dormiti. Renuntarea la fumat si evitarea fumatului pasiv va pot ajuta sa respirati mai usor.
Cand simtiti lipsa de aer, este important sa ramaneti calm, deoarece anxietatea poate agrava problemele de respiratie. Stresul intensifica in mod clar senzatia de lipsa de aer si poate interfera cu bunastarea in alte moduri. Exercitiile de relaxare, cum ar fi relaxarea musculara progresiva, respiratia controlata, meditatia si vizualizarea, pot ajuta la controlul anxietatii daca sunt efectuate in mod consecvent.
Exercitiile fizice usoare pana la moderate pot fi benefice pentru imbunatatirea functiei pulmonare si reducerea dificultatii respiratorii. Exercitiile aerobice sunt deosebit de utile, deoarece intaresc rezistenta inimii si imbunatatesc capacitatea de oxigenare. Exemple includ mersul pe jos, dansul sau orice activitate care creste ritmul cardiac.
Este important si sa va planificati ziua astfel incat sa va folositi energia pentru activitatile cele mai importante mai intai si sa limitati activitatile inutile. Daca apare scurtarea respiratiei in timpul unei activitati, opriti-va si odihniti-va. In plus, calitatea aerului din interior poate fi imbunatatita prin utilizarea unui purificator de aer, in mod ideal unul care are filtre duble HEPA. Cele mai bune purificatoare de aer pot elimina 99% dintre poluantii din aer cu o dimensiune de 0,3 microni.
RETINETI!
Solicitati urgent asistenta medicala daca dificultatile respiratorii apar brusc si nu se amelioreaza, daca pielea, gura sau unghiile devin albastrui sau palide, daca apar ameteli, disconfort in piept, probleme de vorbire sau slabiciune.
Referinte:
(1) https://www.cancer.net/coping-with-cancer/physical-emotional-and-social-effects-cancer/managing-physical-side-effects/shortness-breath-or-dyspnea
(2) https://cancer.ca/en/treatments/side-effects/breathing-problems
(3) https://www.cancercouncil.com.au/cancer-information/advanced-cancer/living-with-advanced-cancer/managing-symptoms/shortness-of-breath/
(4) https://www.cancercenter.com/community/blog/2020/09/shortness-of-breath
(5) https://www.cancer.org/treatment/treatments-and-side-effects/physical-side-effects/shortness-of-breath.html
Aceasta postare a fost modificata ultima data la 18/07/2022 14:13